UNIREA
Din punct de vedere lingvistic, etnofolcloric, traditional, Basarabia a fost dintotdeauna o component a poporului roman, fr a se diferentia de celelalte zone romanesti. Parte a Moldovei, ea nu s-a deosebit prin nimic, nici mcar in cadrul imprtirii in Tara de Sus si Tara de Jos, deoarece aceast divizare nu era determinat de Prut, ci de o linie oblic, desprtind administrativ nord-estul de sud-est. Dup 1812, au aprut vagi semne desprtitoare la modul superficial, deoarece o mic ptur a populatiei a adoptat partial limba si obiceiurile asupritorului rus. Poporul se simtea unit cu ceilalti romani, avand contacte cu acestea cu toate interdictile impuse de rusi. S mai amintim c Transilvania era prezent pe acele meleaguri prin mocanii care, trecand muntii si vadurile Prutului, iernau in baltile din sudul Basarabiei, intorcandu-se, vara, in muntii lor. De asemenea, partea de sud a Basarabiei a apartinut un timp Domnilor din Muntenia, iar populatia de aici era apropriat lingvistic mai ales de romanii din provincia vecin. Mai tarziu, dup cum am mai vzut in capitolele introductive, toate aceste elemente au fost consolidate in perioada Primului Rzboi Mondial, cand multi locuitori din Romania s-au refugiat pe teritoriul basarabean. S mai amintim c in porturile din aproprierea Basarabiei s-au refugiat mai multe vase de lupt romanesti, intre care ‘Romania’, ‘Principesa Maria’, ‘mpratul Traian’, ‘Dacia’. Proclamarea independentei a fost subanteleas de toat lumea drept un pas ctre unire. Este semnificativ o relatare anecdotic: primarul Chisinului, Schmidt, nefiind in localitate in momentul proclamrii independentei, a crezut, pe bun dreptate, c la Chisinu s-a proclamat Unirea cu Romania. Independenta formatiunii statale romanesti era extrem de fragil, de aceea a fost necesar interventia armatei romane, chemat in dou randuri, prin delegatii trimise la Iasi, pentru a-i sprijini pe moldovenii atacati, mereu, de bandele bolsevice cu pretentii politice. Ordinele transmise de generalii Prezan si Brosteanu dezvluie, cu claritate, dorinta militarilor romani de a transpune Basarabia in zona linstii depline. Dac in cea mai mare parte a teritoriului, inclusiv la Chisinu, romanii au fost primiti cu cea mai mare bunvoint, in sud, mai ales in localittile cu populatie amestecat etnic, au existat conflicte. De exemplu, la Tighina (Mender), Cetatea Alb, Ismail. Dar, din fericire, aceste conflicte nu au degenerat in mari confruntri militare, minoritarii nereusind s se impun fat de populatia majoritar romaneasc. Pericolul era, in mare msur, extern. Rusia nu putea concepe pierderea autorittii asupra Basarabiei, iar Ucraina incerca s devin protectoarea Moldovei intr-o faz, apoi s anexeze intreg teritoriul. Prezenta armatei romane a descurajat ins orice tendint anexionist, dar, pe de alt parte, pe plan extern, rusii nu renunt la pretentile lor teritoriale. De aici s-a ajuns pan la o stare de rzboi intre Rusia si Romania, Lenin atacand Basarabia sub pretextul dezarmrii trupelor rusesti. Ambasadorul roman Constantin Diamandi (de la Gura Idrici – Rosiesti – Vaslui) a fost arestat in mai multe randuri, pe cand Lenin trimitea, mereu, noi trupe pe granit pentru a intimida autorittile romane. Ideea Unirii cpta, ins, o sustinere tot mai mare. n mai multe localitti este pus in prim plan Unirea cu Romania. Iat cateva exemple: la Odessa, in decembrie 1917, dup o relatare a unei martore oculare, la adunrile cettenesti ale moldovenilor de acolo predomina idea Unirii cu Romania, care s-a concretizat intr-un manifest semnat intre mai multe personalitti locale. La 3 martie 1918, la Blti, are loc o adunare a autorittilor locale, in care se spune: ‘… stiind prea bine c acum 106 ani am fost furati cu de-a sila de la sanul dulce al mamei noastre scumpe, cu care am fcut un trup si un suflet’. n continuare se afirm. in numele tinutului Blti, ‘s ne unim, din nou, cu scumpa noastr tar- mam Romania’. Iar mai departe: ‘Aceast hotrare sfant a noastr rugm s fie trimis fr intarziere Sfatului Trii din Chisinu pentru ca acesta, ascultand glasul nostru, s hotrasc in grab in numele intregii tri: Sfanta Mantuire, mult dorit si vesnica noastr unire cu Tara noastr mam Romania, in care ne punem ndejdea c, ca bun mam, ne va garanta frtie deplin si drepturile cptate de norod prin revolutia din 1917.’ Adunarea voteaz, in incheiere, un apel ctre intreaga Basarabie, reluand idea de unitate national. La 13 martie 1918, si Adunarea de la Soroca se raliaz dorintei de unire cu Romania, votand o hotrare foarte asemntoare cu cea de la Blti (Adronachi, op. cit., p. 135). Rusii reactioneaz trimitand noi trupe in Basarabia, care nu vor clinti, ins, hotrarile deja luate. O alt problem era prezenta in Ucraina a trupelor austro-ungare si germane, de unde si ideea imprtirii teritoriului Basarabiei intre Germania, Rusia, Ucraina si Austro- Ungaria. Ideile unioniste sunt sustinute si de publicatiile patriotice de la Chisinu (‘Cuvant Romanesc’, ‘Romania Nou’, ‘Ardealul’, ‘Sfatul Trii’). Mai multi scriitori si-au dedicat scrisul ideii Unirii cu Romania. La 16 ianuarie 1918 intr in scen Comitetul Studentilor Moldoveni din Basarabia, care indeamn pe toti s sustin idea Unirii, deoarece ‘Dumnezeul Sfant ne-a trimis pe mama noastr adevrat, Romania; care ne-a pune toat randuiala, ne-a indrepta pe o cale adevrat, care duce tot neamul romanesc in mare viitor’. La 24 ianuarie 1918, Comitetul Central al Studentilor Romani din Basarabia adopt o Declaratie in care se spune, printre altele: ‘Basarabia noastr este tar romaneasc, intocmai ca si celelalte tri de peste Prut locuite de fratii nostri. De 106 ani ea a fost rupt de la sanul mamei noastre, Moldova, si dat pe man strinilor, care ne-au asuprit si ne-au batjocorit cum au vrut, luandu-ne orice drept la viat national si biseric, n-am avut limb, n-am avut nimic din ce-i trebuie unui popor pentru ca s poat inainta. Pmanturile ni s-au luat de strinii colonizati aici, drepturile avute in vechea Moldov ne-au fost rpite, rand pe rand, de veneticii asezati intre noi.’ (apud Moraru si Negrei, op. cit., p. 82) n continuare, studentii subliniaz un alt aspect dureros: datorit influentelor si obligatiilor impuse de strini, au fost moldoveni care si-au prsit trsturile nationale si au ajuns s-i urasc pe romani – de exemplu, cand i-au atacat, la 6 ianuarie 1918, pe voluntarii ardeleni. Concluzia apare in mod firesc: ‘Suntem fericiti c pentru ajungerea aceluiasi scop putem da mana cu fratii nostri din Transilvania, Bucovina, Romania, Serbia si Macedonia, adunati in jurul gazetei ‘Romania nou’ si putem lucra umr la umr pentru asezarea unei tri a noastr, a tuturor. La lupta sfant pe care o incepem noi, acum chemm pe toti fratii nostri basarabeni: veniti, fratilor, cu totii s facem o tar nou si mare, a tuturor celor de un sange cu noi. Nicieri nu ne va fi mai bine ca in acea tar! Blestemat s fie cel care ne va impiedica in lupta noastr decat care nu poate fi alta mai sfant. S stie toti dusmanii neamului nostru, fie ei strini, fie din mijlocul nostru, c noi, tinerimea roman din Basarabia, nu ne vom da indrt de la nici o piedic care va sta in calea indeplinirii sfintei cauze a unirii tuturor romanilor.’ Declaratia este un manifest mobilizator, fiind pe un ton foarte curajos, ceea ce nu ne mir din partea vechilor studenti, convinsi de dreptatea cauzei lor nationale. Nu numai studentii, ci si cunoscuti scriitori si intelectuali se raliaz ideii Unirii. Sunt citati Mihail Sadoveanu, Ion Agarbiceanu, Ion Pillat, Nechifor Crainic. n adunrile unioniste din alte localitti au semnat apeluri asemntoare multi ucraineni si rusi. Desigur, s-au manifestat si dusmanii Unirii, prin ziare in limba rus din Basarabia, dar si din Moscova sau Petrograd. Agitatorii veniti din Rusia isi concentreaz capacittile propagandistice in mediul rural, reusind, in cateva lo – curi, s impiedice activitatea patrio – tilor romani. Pericolul venea, ins, in primul rand de la militarii bolsevizati, care nu mai luptau pe front, ci se amestecau in problemele interne ale Basarabiei. Lozincile ostasilor rusi bolsevizati erau fabricate la Moscova, in cercurile conduse de Lenin si Trotski. S-a incercat si organizarea unui comitet care s coordoneze activittile ostile Unirii. Multe din minciunile expuse in acest context au fost reluate, mai tarziu, in propa – ganda sovietic din Romania, ba isi scot capul, cu o oarecare sfial, si in unele documente si luri de pozitii contemporane. Dac rusii se organizau, nici romanii nu au rmas pasivi. Acestia au creat si un comitet, condus de Marghiloman, in care au fost inclusi patriotii moldoveni Ion Inculet, Pan Halippa si Daniel Ciugureanu. La 27 martie 1918 este deschis sedinta plenar a Parlamentului Moldovei, respectiv Sfatul Trii. Unul dintre oratorii de baz a fost Constantin Stere. Fractiunea trneasc a fost reprezentat de Tiganco, acesta propunand o form de stat federal. Deputatul federatiei germane a declarat c nu are mandat din partea celor pe care ii reprezint s se exprime asupra problemei Unirii. La fel a fcut reprezentantul bulgarog guzilor, pe aceeasi linie fiind, in continuare deputatii ucraineni si greci. La fel ca in alte imprejurri, reprezentantul polonezilor este de acord cu cerintele nationale romanesti si sustine ideea Unirii cu Romania. Contrazicandu-l pe Tiganco, seful fractiunii trnesti, mai multi membri reprezentativi ai acesteia se declar partizani ai Unirii cu Romania. Rezolutia blocului moldovenesc, respectiv Unirea Basarabiei cu Romania, a fost votat de 86 de deputati pentru, 3 impotriv, 36 s-au abtinut, 14 au fost absenti. Declaratia incepe astfel: ‘n numele poporului Basarabiei, Sfatul Trii declar: Republica Democratic Moldoveneasc (Basarabia), in hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagr si vechile granite cu Austria, rupt de Rusia acum 100 de ani din trupul vechii Moldove, prin puterea dreptului istoric si dreptului de neam, pe baza pricipiului ca noroadele singure s-si hotrasc soarta lor, de azi inainte si pentru totdeauna se uneste cu mama ei, Romania.’ Dup acest discurs emotionant urmeaz mai multe puncte privitoare la statutul Basarabiei in Romania. Dup votare, Margiloman, primul ministru al Romaniei, a fost invitat in sala de sedinte, unde a fost instiintat de votul Adunrii si a declarat, in numele regelui Ferdinand si al poporului romanesc, Basarabia unit pentru vesnicie cu Romania, una si nedesprtit. O slujb religioas la catedral, oficiat in romaneste de arhimandritul Gurie, o parad militar in care trupele tinere ale Basarabiei, alturi de veteranii eroi de la Jiu, Oituz si Mrsesti, au fcut s falfaie, pe dinaintea membrilor guvernului si a deputatilor, drapelele lor glorioase si, in sfarsit, un ospt in care s-a inchinat pentru regele trii, in cinstea Sfatului Trii, pentru trnimea din intreaga Romanie si pentru vesnicia Unirii au incheiat aceast zi istoric, vrednic a sta al – turi de marile srbtori ale neamului. La pregtirea si desvarsirea marelui act a luat parte activ si Constantin Stere. Venit la Chisinu din teritoriul ocupat de germani, cu concursul autorittilor germane si a guvernului Marghiloman, in ajunul sedintei istorice a Sfatului Trii, el a fost indat primit ca deputat in Sfat, ca Bstinas al Trii si ca vechi lupttor basarabean. (Kiritescu, op. cit. II, p. 137). Constantin Kiritescu isi incheie relatarea despre momentul Unirii cu urmtoarele reflectii de suflet: ‘Peste trei zile, Iasul, cufundat in tristete, din cauza pcii de robire ce se impunea trii la Bucuresti, isi uita pentru o clip durerea si imbrtisa haina de srbtoare. Membrii guver – nului fostei Republici Moldovenesti veneau spre a aduce la cunostinta public a trii si a regelui Unirea Basarabiei cu Romania. n atmosfera srbtoreasc, in care vsmantul vesel de la suprafat acoperea imperfect sufletul indoliat al natiunii, regele saluta in reprezentantii Basarabiei o parte frumoas a unui vis care niciodat nu se va sterge. Lacrimi de jale se amestecau cu lacrimi de bucurie. Si cand, in jurul statuii lui Cuza Vod, domnitorul celei dintai Uniri, s-a incins hora simbolic, in care s-au prins principele mostenitor al tronului cu pricipesele si ministrii, alturi de oamenii din popor si de soldati simpli, era in simtirea tuturor gandul crestinesc c din durere se zmisleste mantuirea.
Dar, in primul rand, acest moment a insemnat inceputul celui mai inlttor act din istoria Romaniei, adic Unirea aproape a tuturor romanilor intr-un singur stat.’ Kiritescu aminteste de srbtoririle de la Iasi, dar aceste manifestri patriotice s-au extins in intreaga Romanie, inclusiv in Basarabia. La ele au participat toate pturile sociale, de la conducerea universittilor si a mitropoliilor pan la simpli soldati, voluntari ardeleni si numeroase asociatii si organizatii. La 27 noiembrie 1918, o Declaratie a Sfatului Trii mentiona c datorit Unirii cu Romania-mam si a Bucovinei, Ardealului, Banatului si a Tinuturilor Unguresti locuite de romani in hotarele Dunrii si Tisei, Sfatul Trii renunt la unele dintre conditiile din actul de Unire, deoarece drepturile democratice au devenit comune cu cele din alte provincii romanesti. Procesul de integrare a continuat de la an la an. Anton Moraru si Ion Negrei exprim drept concluzie final: ‘Unirea Basarabiei cu Romania a fost o oper a momentului istoric, realizat de toat floarea si suflarea neamului romanesc. n acele grele clipe ale istoriei noastre a invins, spectaculos, idea unirii nationale. La realizarea ei au participat fruntasii basarabeni, cohortele moldovenesti, ofiterii si ostasii moldoveni, repre – zentantii nobililor basarabeni, oamenii politici si de cultur din Basarabia si Romania, armata roman. Acest act mret a fost o pictur de rou czut pe buzele arse de friguri ale Romaniei insan – gerate.’ Dac romanii dintre Prut si Nistru si-au atins idealurile la 27 martie 1918, din pcate un moment istoric asemntor nu s-a petrecut si pentru romanii de peste Nistru si de mai departe. Si peste acest rau exista o viat romaneasc asemntoare celei din Basarabia, se desfsura o mis care national, avand drept centru orasul Tiraspol. Revolutia rus din februarie a avut ecou si aici, reprezentantii autorittii tariste fiind arestati. Dup 12 martie sunt formate soviete in mai multe localitti, in primul rand in cele in care romanii erau majoritari: Tiraspol, Balta, Dubsari, Grigoriopol, Rabnita etc. De altfel, Partidul National Moldovenesc specificase in progra – mul su: ‘dobandirea drepturilor cettenesti si nationale pentru moldovenii din Basarabia si de dincolo de Nistru, adugand apoi moldovenii de dincolo de Nistru. S li se chezsluiasc aceleasi drepturi nationale pe tram cultural, bisericesc, politic si economic pe care le vor avea in Basarabia locuitorii de alt neam.’ La Kiev, unde erau multi studenti originari din Trasnistria, s-a organizat o Societate National a Romanilor din Ucraina, numit ‘Desteptarea’. Reprezentantii aces – teia, ca si delegatii la Congresul nvttorilor din Basarabia, au cerut guvernului provizoriu al Rusiei alipirea la Basarabia a teritoriilor locuite de moldoveni din tinuturile Herson si Odessa. Cu toat politica de destabilizare practicat de rusi, dar si de ucraineni, nu s-a reusit distrugerea idealurile moldovenilor de aici. Unul dintre patrioti se adreseaz redactorului sef al ziarului ‘Cuvant moldovenesc’: ‘Domnule Halippa, am de acum 76 de ani. Ca maine voi muri, dar tot nu m indur s se sting moldovenimea. De aceea foarte v rog si v poftesc s nu-i uitati nici pe moldovenii de pe malul Nistrului, cel din stanga, din gubernia Hersonului. C toate satele de pe malul Nistrului sunt moldovenesti, dar preoti mai mult rusi. Si tare ne e intuneric cu asa slujire. Foarte ni-i sete de preoti moldoveni si nu-i avem, desi sunt unii moldoveni, dar tot ruseste citesc. M rog s m bucurati cu un rspuns la cererea mea.’ Aceeasi doleant o exprim ostasul Toma Jalb, pe care l-am mai citat cand a participat la Congresul Militarilor Moldoveni: ‘Si asa, fratilor, din cuvintele dumneavoastr vd tot aici c v-ati hotrat s v luati ceea ce vi se cuvine, dreptul la autonomie. Dar eu acuma v intreb pe dumneavoastr, fratilor, fratii mei si neamurile mele, care suntem moldoveni dintr-un sange, cui ne lsati pe noi, moldovenii, cei ce suntem rupti din coasta Basarabiei si trim pe cellalt mal al Nistrului? Noi rmanem ca soarecii in gura motanului. Fratii nostri, nu ne lsati, nu ne lepdati, nu ne uitati. Iar dac ne veti uita, malul Nistrului il vom spa si vom indrepta pe dincolo de pmantul nostru, cci mai bine s-ti schimbe raul mersul, decat s rmanem noi moldovenii desprtiti unul de altul.’ Un demers emotionant, din pcate de mare actualitate si astzi!
Dan Ravaru
