PROCLAMAREA REPUBLICII DEMOCRATICE MOLDOVENESTI
Dup cum am vzut si din documentele anterioare, cu toate transformrile locale si organizarea Sfatului Trii, Basarabia se afla, totusi, in continuare in componenta fostului Imperiu Rus, devenit republic. De aici trimiterile la stpanirea vremelnic, respectiv guvernul provizoriu de la Petrograd. Totusi, autonomia Basarabiei era un fapt implinit si era bine consolidate, ins nu aceasta era scopul final, ci numai o treapt ctre dorinta spre unire. Conductorii luptei nationale ddeau in permanent dovad de prudent, pentru a nu-i starni si mai mult pe adversari, aceasta fiindc in momentul respectiv, decembrie 1917, conditiile generale interne si externe erau defavorabile unei actiuni mai indrznete. Agenti bolsevici destul de numerosi si veniti din exterior cutau punctele slabe ale autorittii Sfatului Trii si considerau c acestea s-ar situa in mediul rural. Dup cum am vzut si mai sus, in lumea satului, problema pmantului si problema national erau considerate pe planuri diferite si, in unele zone, predomina dorinta de rezolvare a nevoilor materiale curente in detrimentul promovrii ideii nationale. Plecand de la acest aspect, bolsevicii cutau s transforme evolutia bazat pe idei nationale intr-o revolutie socialist, cu punerea in scen a unor evenimente sangeroase, ca in rzboiul civil din Rusia. Pentru inceput, agitatia bolsevic prea s aib succes. Tranii tiau pdurile, devastau gospodriile boierilor, se inarmau pe baza cetelor de dezertori rusi care isi vindeau armele, pe butur mai ales, si, prin actele lor de jaf, incurajau dezordinea din sate. Trebuiau luate msuri spre normalizare, la inceput pe cale legislativ. La 2 decembrie 1917, Sfatul Trii a proclamat Basarabia drept Republic Democratic Moldove – neasc. n declaratia Sfatului Trii care a promovat proclamarea, se sublinia faptul c singura cale de iesire din criza general si pentru combaterea anarhiei din Basarabia sau din Rusia este ‘ca noroadele ei s se uneasc si s-si ieie soarta in mainile lor, alctuindu-si stpaniri nationale in hotarele trilor unde locuiesc.’ Tot aici se mai afirma: ‘n puterea temeiului acestuia si avand in vedere asezarea randuielilor obstesti si intrirea drepturilor castigate prin revolutie, Basarabia, sprijinindu-se pe trecutul su istoric, se declar de astzi inainte Republic Democratic Moldoveneasc.’ Dand dovad, in continuare, de prudent, Sfatul Trii sustine c Republica Democratic Moldoveneasc se consider o parte component a Republicii Federative Democratice Rusesti, avand drepturi egale cu alte formatiuni politice similare. Aceast declaratie era, de fapt, lipsit de un temei legal, nu implica niciun fel de consecinte, Rusia inc nu avea un statut clar, trecea de la denumirea de Republic Federativ la cea de Rusia Sovietic. Redm, in continuare, ideile principale dup care s-a cluzit Sfatul Trii pentru realizarea celor ce si le-a propus mai sus: mai intai se impunea ca, prin vot universal direct, egal si secret (ceea ce era o mare noutate pentru Basarabia), s se fac alegerea unei adunri constituante a Republicii Moldovenesti, care s creeze un statut legislativ adecvat, pentru realizarea cruia s se intruneasc cat mai rapid. n problema pmantului, s-a adoptat o msur radical, adic imprtirea acestuia la trani, fr nici un fel de despgubiri, astfel lipsind de obiect agitatiile revolutionare in aceasta chestiune. Ca un corolar firesc, pentru a se evita situatiile nedorite (intre care dezordinea si preluarea necinstit a unor bunuri), s-au mai stabilit cateva dispozitii. Astfel, pmantul nelucrat de proprietar si inventarul viu si mort aflat la dispozitia acestuia vor trece in administrarea unor comitete funciare locale reorganizate prin realegerea membrilor pe baz democratic. Sfatul Trii va elabora instructiuni amnuntite privind atat actul trecerii pmantului la dispozitia comitetelor, cat si modul de repartizare a pmantului de ctre comitetele funciare. Alte categorii de proprietti (de genul pdurilor, apelor si cele subterane, campurile experimentale, serele, plantatiile de sfecl, viile si livezile mosieresti, manstiresti, bisericesti, care apartin ca proprietate intregului popor) trec in jurisdictia Comitetului Funciar General al Republicii Moldovenesti, ele devenind, astzi, proprietatea intregului popor. Productia si aprovizionarea intregii populatii cu produse alimentare si mrfuri de prim necesitate va fi organizat sub control de stat. La fel, remunerarea muncii, durata zilei de munc de 8 ore, controlul productiei si al profiturilor. Urma s fie stabilit un plan detaliat al repartizrii fostilor membri ai unittilor militare, care urmau s fie desfiintate. Trebuia creat un sistem de coordonare intre demobilizri si incadrarea in munc a militarilor deveniti civili. Avand in vedere posibilitatea unor ani slabi in agricultur, care s genereze lipsuri sau chiar foamete, se va trece la extinderea muncilor agricole pe terenurile rmase libere si la crearea unor rezerve de stat. Numirile in organele administratiei publice se vor face pe baza votului universal direct, egal si secret, asigurandu-se desfsurarea corect a alegerilor. Liberttile politice vor fi garantate de stat, la fel, inviolabilitatea persoanei si a locuintei sale, desfsurarea judectilor in public si in mod egal pentru toti cettenii. Pedeapsa capital se anuleaz pe tot teritoriul republicii. Toti cettenii vor avea drepturi libere in mod egal, inclusiv membrii minorittilor etnice, care se vor bucura de cea mai lrgit autonomia cultural. Tot pe baz de autonomie se vor organiza scoli pentru toate minorittile din Republica Moldoveneasc. Ca un exemplu de real autonomie a minorittilor, mentionm si faptul c se vor forma unitti militare national-teritoriale, tinand cont de componenta etnic a fiecrei zone, rolul acestora fiind s apere patrimoniul public de distrugere si s salveze republica de la ruinare sau anarhie. n final, se subliniaz necesitatea incheierii pcii fr anexiuni si contributii pe baza auto-determinrii. Se altur celor de mai sus si un apel adresat popoarelor Rusiei. Aflat in conditii foarte grele, bantuit de fel de fel de miscri, de srcie, foamete si frig, Basarabia se afla la un pas de prbusire. Sfatul Trii consider c singura solutie viabil in acest context nu ar fi, de fapt, decat unirea tuturor fortelor demne si curajoase in jurul su. S-au stabilit si directionri concrete, in sensul relurii, la cote inalte, a productiei in toate domeniile, pentru a incepe o viat nou pe baza liberttilor, a drepttii si a fraternittii. Desigur, dat fiind componenta eterogen a Sfatului Trii, component datorat convingerii c fiecare minoritate etnic trebuie reprezentat, nu toate lucrurile au mers bine de la inceput, nu toat lumea a fost de acord cu msurile luate de Sfatul Trii. De exemplu, Stern, reprezentantul evreilor, a propus formarea unei ‘Republici Federative Moldovenesti’, iar deputatul bulgar Misidov a declarat c bulgarii nu concep s triasc in ‘Republica Poporan Moldoveneasc’, ci in ‘Republica Basarabean’, cci ei nu se vor face moldoveni. Totodat, Sfatul Trii a trebuit s infrunte opozitia sovietelor de deputati ai muncitorilor si soldatilor, care se rspandiser peste tot si nu acceptau existenta RDM. Sovietele prezentau pericol, deoarece puteau mobiliza forte bine inarmate care s inlture autorittile moldovenesti. Lucrurile merg, ins, inainte si in numai cateva zile, pe 7 noiembrie 1917, este alctuit Consiliul Directorilor Generali. Conform programului pe care l-am redat mai sus, s-au alctuit 9 ministere, presedinte al Consiliului Directorilor Generali fiind numit Pantelimon Erhan. Toti membrii acestui guvern erau personalitti cunoscute in Basarabia, specialisti apreciati in fiecare dintre domeniile pe care trebuiau s le administreze. Ca scop principal, imediat a fost stabilit reinstaurarea ordinii in toate domeniile vietii, lichidarea anarhiei, dezastrului, organizarea administratiei Basarabiei, solutionarea problemelor de ordin extern. Fiecare director s-a angajat pentru rezolvarea problemelor sociale, politice, nationale si spirituale ale populatiei. Ca exemplu, Gherman Pantea, director general de rzboi si marin, a emis un prim ordin la 15 decembrie 1917, numind mai multi ofiteri pe diferite sectoare: flot, infanterie etc. La Chisinu au fost concentrati husarii moldoveni adusi de la Bolgrad si Novogorgievsk, iar numrul cohortelor a sporit foarte mult. La 25 decembrie 1917, cu prilejul sfintirii drapelelor, la Chisinu a avut loc o prim parad militar. ntre cei care sustineau Sfatul Trii s-au impus studentii basarabeni, acestia luptand, printre primii, pentru autonomie si pentru organizarea Sfatului Trii. Activittile lor s-au desfsurat cu succes din martie pan in decembrie si redm, spre ilustrare, dou documente din lucrarea cpitanului Gheorghe Andronache, intitulat ‘Albumul Basarabiei in jurul marelui eveniment al Unirii’, reeditat de ‘Elena Cuza’ Barlad, prin presedintele Nicolaie Mihai.
nfiintarea Cercului Moldovenesc din Kiev
La 26 martie, studentii moldoveni si studentele moldovence din toate scolile inaintate din orasul Kiev s-au adunat la universitatea de acolo si au alctuit un Cerc (o uniune). Scopul acestui Cerc va fi s lupte pentru autonomia Basarabiei. Toti studentii si studentele Cercului si-au dat cuvantul s propovduiasc pretutindeni gandul ca invttura in scolile din Basarabia s se fac in limba moldoveneasc, ca slujbele bisericesti s fie in limba poporului, ca judecata s se fac in limba moldovenilor si ca slujbasii din Basarabia s fie din moldoveni, ca s se poat intelege cu oamenii. Afar de aceasta, studentii si studentele din Kiev au hotrat s lupte pentru imprtirea de pmanturi la aceia dintre plugarii moldoveni care n-au pmant, ori au putin.
Strigarea studentilor romni
‘Fiindc starea trii noastre e in primejdie din pricina rspandirii boalei bolsevice care, molipsind neamul nostru, poate s impiedice miscarea si desteptarea national, noi, studentii romani din toat Rusia, unindu-ne in obstea noastr, am hotrat s lucrm mai intens pentru desteptarea simturilor nationale si s lungim propovduirea national, luminand pe scolarii, soldatii si tranii moldoveni. Pentru lucrarea aceasta trebuiesc mijloace mai mari, de aceea rugm pe toti cui ii este scump cauza national s ne dea sprijinul prin jertfe pe adresa Comitetului Central al Studentilor Romani din toat Rusia.’
* Dan Ravaru
