REVENIREA BASARABIEI LA VATRA STR�BUN� (X)

BISERICA

Romanii dintre Prut si Nistru erau mai atasati de Biseric� decat romanii din alte zone. Acest fapt era firesc, deoarece vecin�t�tile din trecut, ale t�tarilor si turcilor, dezvoltaser� in permanent� simtul apartenentei la crestin�tate. O bun� perioad� de timp, asupra basarabenilor din zona central� si de nord si-a exercitat influenta spiritual� Episcopia de Husi. �n partea de sud, adic� in Basarabia propriuzis�, viata religioas� a fost coordonat� de Episcopia Br�ilei, datorit� faptului c� teritoriul se afla sub st�panirea direct� a otomanilor. Dup� desfiintarea acesteia ins�, tot Episcopia de Husi s-a ingrijit de nevoile sufletesti ale crestinilor din acea zon�. Faptul c� romanii si rusii sunt ortodocsi a determinat, pe lang� comunitatea de spirit, si unele influente de nedorit. Pravoslavnicii de la Moscova vedeau in comunitatea ortodox� si o raliere la politica Moscovei, care se considera stindardul ortodoxiei, fiind cea mai puternic� tar� practicand aceast� ramur� a crestinismului. Se ajunsese la unele confuzii intre puterea imperial� rus� si puterea bisericeasc� a Moscovei. S� mai amintim c�, sub masca ortodoxiei, rusii au c�utat intotdeauna s�-i includ� pe domnitorii romani in sfera de influent� a tarismului. Aceste tendinte sunt valabile si pentru Romania propriu-zis�, care era vizitat� cu insistent� de asa-zisii iconari. Acestia, ajunsi in Romania, odat� cu icoanele, vindeau si tablouri reprezentandul pe Pravoslavnicul tar al tuturor rusilor si care se dorea s� fie tar al tuturor ortodocsilor. Miscarea national� din Basarabia c�uta s�-si atrag� cat mai multi aderenti, in conditiile in care cei 106 ani de st�panire ruseasc� l�sase loc unor influente p�gubitoare pentru neamul nostru. De aici actiunile in domeniul inv�t�mantului, dar si in cel al Bisericii crestine. Dorinta de a angaja preotimea in lupta national� a Romanilor nu era o sarcin� tocmai usoar�. Mai intai, se loveau de faptul c� binecredinciosii ortodoxi erau de mai multe nationalit�ti. Pe lang� romani, biserica ortodox� ii p�storea pe ucrainieni, bulgari, g�g�uzi, precum si pe reprezentanti ai altor etnii din Basarabia. Avand in vedere c� slujbele se tineau in limba rus� sau in limbille minorit�tilor, cel mai putin in roman�, intelegem de ce biserica se confunda, uneori, cu institutiile statului, iar diversificarea lingvistic� ii impiedica pe credinciosi s� formeze o mare comunitate cu influente in plan social. Colectivit�tile bisericesti inl�turau tendintele de formare a grupurilor nationale. Presiunile rusesti au creat o tendint� de rusificare a membrilor romani ai clerului din Basarabia. Au dus la formarea unor mentalit�ti de ignorare a factorului national chiar la preotii de origine roman�. Biserica rus�, angajat� in slujba tarismului, milita cu eficient� in a-i convinge pe basarabeni c� ei apartin, sufleteste, rusilor. De aceea, in timpul evenimentelor neasteptate si, uneori, greu de inteles de dup� februarie 1917, o parte a preotimii a inteles mersul vremurilor, pe cand alt� parte a r�mas dezorientat� si s-a situat in expectativ�. Privind in mare ins�, starea de spirit a preotimii romanesti din Basarabia, remarc�m faptul c� in acest mediu, cu toate ingerintele str�ine, spiritul romanesc al inceputurilor crestine la romani se p�strase in cea mai mare m�sur�. Preotimea, avand sentimente nationale, se apropie de cauzele sustinute de romanii dintre Prut si Nistru si, in cadrul Tipografiei Eparhiale, redeschis� in octombrie 1906, a trecut la imprimarea unor c�rti de slujb� in limba roman�. Tot in acest mediu, din ianuarie 1908, la insistenta unor clerici cu sentimente romanesti, incepe s� apar� revista ‘Lumin�torul’ care, in limba roman� fiind, contribuie la trezirea constintei nationale si, pe m�sura posibilit�tilor, militeaz� pentru introducerea limbii romane in inv�t�mantul teologic si in viata bisericeasc�. �n felul acesta, din puctul s�u de vedere, clerul basarabean se situa, pas cu pas, pe f�gasul national. Nu trebuie s� ignor�m, ins�, prezenta ierarhilor rusi si a unor elemente locale rusificate. Acestea sunt circumstantele partial ostile in care preotimea basarabean� trebuia s�-si indeplineasc� sarcina de a se incadra plenar in orientarea national�. ‘Preotii trebuiau s� se posteze in fruntea misc�rii, cu crucea-n frunte, cum le fixase (destul de reusit) locul poetul destept�rii noastre, Andrei Mureseanu. Arhimandritul Gurie (foto), liderul preotimii basarabene, intr-o conferint�, sustinea c� Biserica trebuie s� devin� un izvor de cultur� national�. ‘Preotimea trebuie s� vorbeasc� aceeasi limb� pe care o vorbeste poporul, ca s� nu mai fie ceea ce a fost pan� acum. Preotul trebuie s� fie cel mai bun ap�r�tor al nationalit�tii. Ceea ce credea norodul c� suntem, aceia trebuie s� fim.’ (Moraru si Negrei, op. cit. p. 52) Apelul patriotic al arhimandritului Gurie a avut un puternic ecou in sensul ralierii totale, spirituale si practice, a mai multor reprezentanti romani ai clerului, ale c�ror nume trebuiesc amintite: hieromonahul Dionisiei Erhan, staretul man�stirii Suluceni, Vasile Gobjil�, protoeereul judetului Chisin�u, preotul Andrei Murafa din Cotiujenii Mari, Soroca, preotul Alexandru Baltaga din C�l�rasi, preotul Alexei Mateevici, profesor la Seminarul Teologic din Chisin�u, binecunoscut nou� pentru versurile sale, protoereul Constantin Popovici, redactor-sef al revistei ‘Lumin�torul’ si multi altii, care s-au d�ruit cauzei nationale, croind drumul spre eliberarea spiritual� de influenta rus� a enoriasilor lor, realipindu-i, sufleteste, la romanism. �n zilele de 19 si 24 aprilie 1917 are loc un prim congres al clerului din Basarabia, iar, in cursul acestuia, inrolarea unei bune p�rti din preotimea basarabean� in randurile misc�rii nationale a fost cu totul evident�. Tendintele patriotice care se vor manifesta la congres au fost precedate si impulsionate, desigur, de Apelul c�tre preotimea moldoveneasc�, lansat in ajunul congresului, din care cit�m: ‘Bunul Dumnezeu s-a milostivit si a inl�turat de la carma t�rii st�panirea veche, care uitase cu totul porunca crestineasc� a dragostei de norod. Sute de ani au gemut noroadele Rusiei sub ap�sarea carmuitorilor f�r� de inim�, care le robea si trupurile, si sufletele. Neamul nostru moldovenesc a avut s� indure din partea acestora asupririle cele mai crunte. Mai mult decat toate celelalte noroade ale Rusiei, el a fost lipsit de orice drepturi nationale si osandit ba s� piar�, ba s� r�man� in intuneric si robie, rusinandu-se insusi de starea sa. Bietul moldovean ajunsese s� se simt� str�in in tara lui si s� se rusineze chiar de neamul s�u.’ (apud Moraru si Negrei, op. cit., p. 53) Tot in acest mobilizator apel se sublinia faptul c�, odat� cu marile schimb�ri politice care au avut loc, s-a pus problema stringent� a cuceririi drepturilor nationale pentru care trebuie s� lupte toti, inclusiv preotimea. Se subliniaz� c� drepturile trebuie cucerite prin contributia fiec�ruia, de aceea fiecare dintre noi trebuie s� stim, in mod clar, ce drepturi ni se cuvin si nu trebuie s� astept�m s� ni le dea altii de-a gata, altfel vom astepta in zadar. Tonul apelului si modul de redactare demonstreaz� c� preotii atasati cauzei populare erau de acord cu prevederile de program ale Partidului National- Moldovenesc in problema bisericeasc�, respectiv nationalizarea bisericii, autonomia ei, alegerea in fruntea bisericii din Basarabia a unui ierarh moldovean, introducerea inv�t�mantului bisericesc si oficierea serviciului divin in limba roman�. Pe 19 aprilie se declanseaz� lantul de discutii in leg�tur� cu programul propus. Dezbaterile devin, deseori, contradictorii si la cele mai inalte tensiuni, datorit� componentei diversificate a clerului, dup� cum am mentionat mai sus. Afar� de reprezentantii minorit�tilor, care s-au opus programului atat de indr�znet si progresist, au fost si preoti moldoveni care se declar� impotriv�, fiind, desigur putin preg�titi pentru a face fat� transform�rilor necesare. Si la acest congres il reintalnim pe neobositul Onisifor Ghibu, ardeleanul care a propagat cu atata eficient� spiritul national in Basarabia. Preotii atasati cauzei nationale ii propun lui Onisifor Ghibu o intalnire separat� cu un grup de preoti care se declarau ‘adev�rati moldoveni’ si respingeau ideea national� romaneasc�. �n scrierile sale de mai tarziu, Onisifor Ghibu avea s� consemneze aceast� intalnire, care la inceput se anunta atat de dificil�: ‘Le vorbesc cu c�ldur� despre neam, despre trecut, despre suferinte, despre lupte, despre n�dejdi, despre ideal. Le evoc figura Ardealului si a Romaniei, le spun c� suntem cu totii acelasi neam si aceeasi limb� si acelasi suflet. Le reamintesc suferintele de 100 de ani ale moldovenilor din Basarabia si le ar�t ce situatie minunat� isi pot crea acum, cand toate libert�tile le sunt gata. Amintesc de Partidul National-Moldovenesc si ei imi cer s� le citesc si s� le explic programul. Le fac o dare de seam� despre infiintarea partidului, despre Vasile Stroescu, despre program, apoi citesc programul si-l explic. Spun apoi: dumneavoastr� aveti datoria s� v� alipiti la partid si s� isc�liti aici, pe loc, programul. Ei isc�lesc, indat�, cu totii. Apoi, de aici inainte s� fiti nu numai membri ai partidului, ci si apostoli propov�duitori ai lui. Mergand la tar�, spuneti acolo cuvantul partidului si tineti poporul strans legat de el. Tineti leg�tura cu partidul, abonati-v� de indat� la ‘Cuvant Moldovenesc’ si maine sau poimaine adunati-v� cu toti preotii moldoveni, la o adunare mare in care toti s� fac� ce ati f�cut dumneavoastr� ast�zi.’ Congresul a insemnat un puternic moment de cotitur�. Rusii mizaser� pe conservatorismul bisericii, pe subordonarea ei de 106 ani c�tre tarism, dar aceast� adev�rat� ‘schimbare la fat�’ a preotimii moldovenesti a insemnat o adev�rat� lovitur� pentru ei. Si asta mai ales pentru c� s-a votat o rezolutie a congresului care s-a pronuntat pentru cea mai larg� autonomie politic� a Basarabiei, in cadrul acesteia intrand si autonomia bisericii basarabene. Dar, pentru a pune in practic� acest deziderat, urma s� se realizeze infiintarea Mitropoliei basarabene, apoi alegerea mitropolitului si a episcopilor s�i din randul clerului moldovenesc, in paralel cu eliberarea de influenta si ingerinta statului rus si a clerului de aceeasi origine. S-au luat si hot�rari in sensul unei colabor�ri mai stranse intre reprezentanti ai enoriasilor si reprezentanti ai clerului, deoarece la congres au luat parte si trimisi ai unor organizatii obstesti si militare, iar pentru administrarea bunurilor Bisericii din Basarabia a fost ales un comitet executiv alc�tuit si din clerici, si din mireni. De aici, o structur� nou� pentru viata bisericeasc� din Basarabia. Dup� analiza f�cut�, A. Moraru si Ion Negrei ajung la urm�toarea concluzii: asadar, preotimea moldoveneasc� s-a incadrat plenar in miscarea national� din Basarabia, devenind o parte component� a acesteia. Clerul, prin reprezentantii s�i, a participat la m�retele evenimente din anul 1917- constituirea Sfatului T�rii, proclamarea Republicii Democratice Romanesti si actul de Unire (din 27 martie 1918) a Basarabiei cu Romania. �ncheiem capitolul cu versuri ale lui Alexei Mateevici, poetul patriot, simbol al atas�rii preotimii la idealurile nationale:

‘Eu cant pe-acei ce-n jug
si-n chin pe-a lor spinare tara tin,
Care-n robie si necaz,
Voinici, puternici au r�mas.
Vanjosi, inalti, ca fierul tari,
B�tuti de vant
Br�zdeaz� harnicii plugari
Ai t�rii lor m�nos p�mant.
Din plug pe toti ei ii hr�nesc,
V�rsand paraie de sudori,
Dar tot puterile le cresc.
Pe-acesti puternici muncitori,
Eu cu mandrie-i cant
Eu cant, c�ci v�d c� ele vin,
Acele zile de senin;
Eu cant, c�ci v�d de-acum c� piere
A t�rii vesnic� durere
Eu cant, c�ci v�d necazul frant
Si-aud plugari in zori cantand
Nu doine de amar, de dor,
�nviorarea t�rii lor.
Si glasul vietii ascultand,
Venirea zorilor eu cant

Dan Ravaru