REVENIREA BASARABIEI LA VATRA STR�BUN� (IV)

SPIRITUL NATIONAL Dup� cum am mai subliniat in �Rememor�rile’ de la inceputul volumului, in 1812, cand Basarabia a fost inclus� in Imperiul Rus, nu se putea vorbi de ideea national� in aceast� zon� a Europei, unde prioritare inc� erau apartenentele religioase sau sociale. Totusi, spiritul national s-a dezvoltat, in Basarabia, in consonant� cu evolutia sa in Moldova si Tara Romaneasc�, avand perioade in care s-a manifestat plenar, cel mai mult in cadrul evenimentelor din 1905. Primul R�zboi Mondial si cele dou� revolutii din Rusia au contribuit la ascutirea si punerea in practic� a ideilor nationale, actiune incununat� cu cel mai mare succes prin unirea Basarabiei cu Romania. Evenimentele anului 1917 au fost privite din mai multe unghiuri de vedere, iar interpretarea a fost uneori determinat� de subiectivitate. Adev�rul ins� a predominat si a iesit la iveal� chiar si in scrierile adversarilor unirii. Unul dintre cei mai atenti observatori ai evenimentelor, pe care le-a prezentat cu minutiozitatea scrisului s�u, a fost Constantin Kiritescu. Ne oprim, mai intai, la acest autor deoarece, cu toate c� nu a participat direct la evenimente, dar poate tocmai din cauza asta, privind din exterior, a sesizat unele nuante care le-au sc�pat altor analisti. El pune in prim plan, pentru separarea Basarabiei de Rusia, intrunirile soldatilor, pentru care evenimentele revolutionare au fost mai apropiate, dat� fiind con – vietuirea multinational� din armata tarist�. Reamintim c� in armata rus� se aflau intre 200 si 300 de mii de militari basarabeni si, pe lang� idealurile sociale ale rusilor (legate de libertate, auto-determinare si proclamarea republicii), se f�cea simtit� si nota national�. Desigur, pentru moldoveni, aceasta exista dintotdeauna, poate ascuns�, uneori, de sufletele lor, f�r� prilejul de a se manifesta in exterior. �n vartejul general al revolutiei, starea de spirit national� devine exterioar�, exploziv�, am putea spune. A contat extraordinar de mult cunoasterea direct� a Romaniei, despre care stiau prea putin, deoarece rusii interziseser� contactele dintre romanii de pe un mal si cel�lalt al Prutului. Desigur, basarabenii aflati in garizoan� in localit�tile din Moldova au fost impresionati de faptul c� administratia folosea limba roman�, aceasta fiind suveran� pretutindeni, in scoli, armat�, acolo unde la ei acas� se folosea exclusiv limba rus�. Un alt aspect a fost cunoasterea romanilor ardeleni, prizonieri din fosta armat� austro-ungar�, dar care se declarau romani si renuntaser� la vechea cet�tenie. De aici revendic�rile nationale care cuprind intreaga Basarabie. Ideea nationalroma neasc� cap�t� o intrupare literar� de exceptie prin poezia �Limba Noastr�’, un adev�rat manifest, datorat� preotului militar basarabean Alexei Mateevici, aflat pe frontul din Moldova:

‘Limba noastr�-i o comoar�
�n adancuri infundat�,
Un sirag de piatr� rar�
Pe mosie rev�rsat�.
Limba noastr�-i foc ce arde
�ntr-un neam, ce f�r� veste,
S-a trezit din somn de moarte,
Ca viteazul din poveste.
Limba noastr�-i numai cantec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, z�ri albastre.
Limba noastr�-i graiul painii,
Cand de vant se misc� vara;
�n rostirea ei b�tranii
Cu sudori sfintit-au tara.
Limba noastr�-i frunz� verde,
Zbuciumul din codrii vesnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfesnici.
Nu veti plange-atunci amarnic,
C� vi-i limba prea s�rac�,
Si-ti vedea, cat ii de darnic
Graiul t�rii noastre drag�.
Limba noastr�-i vechi izvoade,
Povestiri din alte vremuri;
Si citindu-le insirate, –
Te-nfiori adanc si tremuri.
Limba noastr� ii aleas�
S� ridice slava-n ceruri,
S� ne spuie-n hram si-acas�
Vesnicele adev�ruri.
Limba noastra-i limb� sfant�,
Limba vechilor cazanii,
Care o plang si care o cant�
Pe la vatra lor t�ranii.
�nviati-v�, dar, graiul,
Ruginit de mult� vreme,
Stergeti slinul, mucegaiul
Al uit�rii in care geme.
Strangeti piatra lucitoare
Ce din soare se aprinde –
Si-ti avea in rev�rsare
Un potop nou de cuvinte.
R�s�ri-v� o comoar�
�n adancuri infundat�,
Un sirag de piatr� rar�
Pe mosie rev�rsat�.’

Constantin Kiritescu subliniaz� importanta elementului romanesc in Basarabia, unde erau si refugiati din aceast� provincie romaneasc�, care intre altele au scos si ziarul ‘Ardealul’, cu litere latine, si au tinut cursuri de var� cu inv�t�torii basarabeni ce au deprins, astfel, scrisul, cititul, literatura, istoria, geografia si cantecul romanesc. �n randul lor dispare orice urm� a mentalit�tii rusesti, ei imbr�tisand, cu sinceritate, idealurile romanesti. La fel se intampl� si cu studentii, preotii si, in primul rand, cu soldatii basarabeni, cei aflati pe teritoriul romanesc (si nu numai!) arborand tricolorul nostru. Desigur, au existat si atitudini ale adversarilor spiritului romanesc. �n momentul cand erau preconizate institutii nationale, adversarii au actionat: ‘Actiunea s-a izbit de la inceput de rezistente si greut�ti. Un comitet al activit�tii revolutionare pentru Basarabia, alc�tuit din rusi si evrei rusificati, se instalase in Chisin�u si se improvizase in guvern dictatorial, incepand lupta impotriva revendic�rilor romanilor. Miscarea mai avea, inafar� de acestia, si alti multi dusmani, iar masele populare nu erau, inc�, l�murite si preg�tite pentru marile refaceri nationale. O mare campanie de organizare a luptei nationale se impunea fruntasilor romani; ea s-a dat, in principal, pe dou� fronturi – pe cel cet�tenesc si pe cel nationalcultural. ‘ (Kiritescu, op. cit. II, p. 299). Interesante sunt relat�rile despre incerc�rile fruntasilor basarabeni de a contacta guvernul central din Petrograd. Acolo a ajuns o delegatie condus� de Pan Halippa, care incearc� restituirea unor fonduri ale man�stirilor pentru a sustine activit�tile culturale moldovenesti. Tot Constantin Kiritescu relateaz� despre un moment inedit, putin cunoscut – iat� ce se petrece dup� esecul tratativelor cu guvernul central: ‘Delegatia a cerut audient� si lui Lenin, pe care a obtinut-o prin interventia lui Trotski. Lenin era, in aceea vreme (iulie 1917), in opozitie fat� de guvernul Kerenski. Lenin a ascultat delegatia si a r�spuns – Nu vi se vor inapoia fondurile cerute. Guvernul n-are bani destul pentru intretinerea armatei si continuarea r�zboiului. Cum o s� v� inapoieze dv. banii? Iar in ce priveste actiunea cultural-moldoveneasc�, puneti-v� in leg�tur� cu Iasii. E mai normal si mai practic.’ (Kiritescu, op. cit. II, p. 299). Este interesant faptul c� in iulie, cand nu era la putere, Lenin ii indruma pe basarabeni spre Iasi, iar cand a ajuns in fruntea statului, si-a schimbat total atitudinea, dorind reocuparea Basarabiei. Impunerea ideii nationale, asa cum sublineaz� Ion Stafi, in lucrarea ‘Spovedaniile Basarabiei’ (Editura Panfilius, Iasi, 2008), s-a lovit, de multe ori, de gradul de cultur� sc�zut al t�r�nimii, lipsit� de scoal� si supus�, cu atat mai usor, unor posibile manipul�ri. Afar� de cele religioase (r�spandirea sectelor), s-au impus si unele orient�ri datorate revolutionarilor bolsevici. Acestia accentuau ideea imp�rtirii p�manturilor, in detrimentul ideilor nationale. Totusi, ideea national� a izbandit, pan� la urm�, in toate clasele sociale. Patriotii moldoveni au pornit de la ideea culturaliz�rii, pan� a ajunge la cea politic�. �n cadrul dezbaterilor a intervenit, conform lui Ion Stafi, Onisifor Ghibu(foto dreapta), care d� urm�torul sfat tovar�silor s�i de lupt�: ‘Basarabia a intrat, cu sau f�r� voia ei, intr-o epoc� de revolutie, cand se cere un program revolutionar de lupt� aprig� pentru toate drepturile de care ea are nevoie. �n fata acestei situatii, moldovenii nu trebuie s� se opreasc� la probleme pur culturale, ci trebuie s� se gandeasc� la organizarea politic�, in vederea particip�rii lor la lucr�rile Parlamentului. E nevoie neap�rat� de un pratid national moldovenesc, cu un program iesit din nevoile poporului b�stinas.’ (Stafi, op. cit., p. 48). �ncadrarea in viata politic� a intelectualilor romani devine tot mai evident�. La 13 martie 1917, din initiativa ziarului ‘Cuvant moldo – venesc’, a avut loc o adunare a intelectualilor basarabeni, la care au participat Vladimir Herta, Paul Gore, Simion Hurafa si altii. Acum se petrece momentul relatat mai sus de Ion Stafi. Acest grup a hotarat s� restabileasc� ‘Societatea de popu – larizare a culturii moldovenesti’. �nc� nu s-a vorbit de formarea unui partid politic, dup� cum afirm� Onisifor Ghibu, cel care a dat sfaturi in acest sens. Dup� cum sustin Anton Moraru si Ion Negrei, inc� mai exista teama c� s-ar putea manifesta repercusiuni in cazul unor atitudini politice clare. Se vorbea, atunci, c� elementele cu simpatii tariste intentionau s� organizeze aici puncte de rezistent� fat� de republica proclamat� la Petrograd si s� lupte pentru revenirea tarului in fruntea statului. Fruntasii nationalisti ai moldovenilor vor invinge, ins�, orice retinere si se vor impune in viata politic� prin formarea unui partid reprezentativ. Adierea vantului libert�tii si-a g�sit loc si in literatur�. De data asta il cit�m pe poetul Tudose Roman, cu poezia ‘Prop�sire’:

‘Trece vremea zi si noapte,
Pas cu pas, incetisor,
Si ne duce, de la rele,
La un falnic viitor.
Si de veacuri trece vremea
Si va trece-n veci, mereu,
Ea doboar� si preface
Tot ce-i vechi si tot ce-i r�u.
Si-ntorcandu-m� cu gandul
La trecutul dep�rtat,
Viata mi se pare-n iarn�
Ce cu totii am indurat:
Geruri, viscole, furtuni,
Nesfarsite vijelii,
Nu-i viat� nic�ierea
Toate-n lume par pustii.
Dar cumplita vreme veche
�n sfarsit s-a r�zbunat,
Si pe ceruri plin de nouri,
Soarele s-a ar�tat.
A venit si prim�vara,
Cu-al ei soare zambitor,
S-a-mbr�cat intreaga fire
Cu verdeat� si cu flori.
Cu sosirea prim�verii,
Omenirea s-a trezit
Din adanca sa robie
La un trai mai fericit.’

Dan Ravaru