Sâmbãtã, 27 ianuarie, la ora 11.30, la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad are loc vernisajul expozitiei „Masinile lui Leonardo da Vinci”, organizatã de societatea ARANEUS din Polonia si itineratã, pânã acum, doar de Muzeul Municipiului Bucuresti, Palatul Sutu si Complexul Muzeal National Moldova Iasi.
‘În cursul normal al vietii, se nasc multi bãrbati sau femei, cu talente din cele mai remarcabile, dar ocazional, intr-un mod ce transcede natura, un singur om poate fi daruit de Ceruri cu atata frumusete, gratie si talent, incat ii depãseste de departe pe ceilalti, toate realizãrile sale pãrand mai degrabã de inspiratie divinã decat izvorand din aptitudini omenesti. Trebuie sã recunoastem ca acesta este cazul lui Leonardo da Vinci.’ – este citatul care incadreazã cel mai inspirat realizãrile marelui renascentist. Leonardo di ser Piero da Vinci s-a nãscut la 15 aprilie 1452, fiind considerat cel mai de seamã reprezentant al Renasterii, spirit universalist: pictor, sculptor, arhitect, muzician, inginer, inventator, anatomist, geolog, cartograf, botanist si scriitor. Despre el se spune cã ar fi cel mai mare geniu din intreaga istorie a omenirii, fiind considerat unul din marii inovatori ai picturii si unul din cei mai mari pictori din istorie. În ciuda renumelui pe care si l-a castigat, cu precãdere in secolul XX, in calitate de om de stiintã si inventator, timp de patru secole dupã moartea sa, Leonardo da Vinci a rãmas in constiinta colectivã drept unul din cei mai mari pictori, desi numãrul lucrãrilor rãmase in urma sa este extrem de redus, in raport cu alti contemporani ai sãi. Dintre lucrãrile realizate, de departe, cea mai renumitã este Mona Lisa sau ‘La Gioconda’, la care am mai putea adãuga Cina cea de tainã, Fecioara pe stanci etc. În privinta geniului sãu inovator, incã din timpul vietii, Leonardo da Vinci a fost considerat unul din cei mai mari ingineri al timpului sãu, realizand tot felul de masini si sisteme de baricade mobile capabile sã asigure protectia oraselor in cazul unor asedii. De asemenea, a realizat un proiect de deviere a raului Arno, proiect la care a colaborat si Niccolo Machiavelli. Notele artistului cuprind o multime de inventii, multe din ele inutile sau fanteziste, precum un instrument muzical (viola organista), un cavaler mecanic (robot) si un tun cu abur, dar si unele utile, precum pompe hidraulice, mecanisme cu clichet reversibile si proiectile de mortier. În 1502, Leonardo da Vinci a desenat un pod suspendat, parte a unui proiect mai amplu pentru sultanul Baiazid al ll-lea, podul fiind destinat traversãrii intrãrii in Bosfor. Baiazid insã nu a acceptat proiectul, considerandu-l irealizabil. Conceptia lui Leonardo a fost reinviatã in 2001, atunci cand podul Vebjorn Sand Da Vinci Project, ce se baza pe ideea sa, a fost realizat in Norvegia. Ceea ce la fascinat insã pe marele inventator a fost zborul. Leonardo a studiat zborul pãsãrilor si a scris mai multe studii despre acesta, printre care Codexul asupra zborului pãsãrilor. A conceput si diverse aparate de zbor, printre care unul cu aripi batante (ornitopter) si o masinã de zburat cu aripã rotativã (helicopter). Cert este cã multe din proiectele lui Leonardo s-au dovedit in timp fezabile, el fiind insã un savant complet diferit de savanti precum Isaac Newton sau Galileo Galilei, el incercand sã incadreze arta cu stiinta in cel mai pur stil renascentist. Expozitia va cuprinde o multime de reconstituiri, realizate dupã schitele originale ale Maestrului. O parte din piese sunt interactive, astfel cei interesati pot intelege mai bine principiile de functionare a masinilor construite de el. De asemenea, in cadrul expozitiei se vor afla si o serie de replici dupã picturile celebre ale marelui artist. Expozitia organizatã la sediul central al muzeului va putea fi vizitatã in intervalul 27 ianuarie – 18 martie, in fiecare sãptãmanã, de marti panã duminicã, intre orele 8.00 – 16.00. Biletul de intrare, inclusiv la vernisaj, costã 16 lei – adulti si 8 lei – elevi si studenti.
