Smbt, 27 ianuarie, la ora 11.30, la Muzeul Vasile Prvan” Brlad are loc vernisajul expozitiei Masinile lui Leonardo da Vinci”, organizat de societatea ARANEUS din Polonia si itinerat, pn acum, doar de Muzeul Municipiului Bucuresti, Palatul Sutu si Complexul Muzeal National Moldova Iasi.
‘n cursul normal al vietii, se nasc multi brbati sau femei, cu talente din cele mai remarcabile, dar ocazional, intr-un mod ce transcede natura, un singur om poate fi daruit de Ceruri cu atata frumusete, gratie si talent, incat ii depseste de departe pe ceilalti, toate realizrile sale prand mai degrab de inspiratie divin decat izvorand din aptitudini omenesti. Trebuie s recunoastem ca acesta este cazul lui Leonardo da Vinci.’ – este citatul care incadreaz cel mai inspirat realizrile marelui renascentist. Leonardo di ser Piero da Vinci s-a nscut la 15 aprilie 1452, fiind considerat cel mai de seam reprezentant al Renasterii, spirit universalist: pictor, sculptor, arhitect, muzician, inginer, inventator, anatomist, geolog, cartograf, botanist si scriitor. Despre el se spune c ar fi cel mai mare geniu din intreaga istorie a omenirii, fiind considerat unul din marii inovatori ai picturii si unul din cei mai mari pictori din istorie. n ciuda renumelui pe care si l-a castigat, cu precdere in secolul XX, in calitate de om de stiint si inventator, timp de patru secole dup moartea sa, Leonardo da Vinci a rmas in constiinta colectiv drept unul din cei mai mari pictori, desi numrul lucrrilor rmase in urma sa este extrem de redus, in raport cu alti contemporani ai si. Dintre lucrrile realizate, de departe, cea mai renumit este Mona Lisa sau ‘La Gioconda’, la care am mai putea aduga Cina cea de tain, Fecioara pe stanci etc. n privinta geniului su inovator, inc din timpul vietii, Leonardo da Vinci a fost considerat unul din cei mai mari ingineri al timpului su, realizand tot felul de masini si sisteme de baricade mobile capabile s asigure protectia oraselor in cazul unor asedii. De asemenea, a realizat un proiect de deviere a raului Arno, proiect la care a colaborat si Niccolo Machiavelli. Notele artistului cuprind o multime de inventii, multe din ele inutile sau fanteziste, precum un instrument muzical (viola organista), un cavaler mecanic (robot) si un tun cu abur, dar si unele utile, precum pompe hidraulice, mecanisme cu clichet reversibile si proiectile de mortier. n 1502, Leonardo da Vinci a desenat un pod suspendat, parte a unui proiect mai amplu pentru sultanul Baiazid al ll-lea, podul fiind destinat traversrii intrrii in Bosfor. Baiazid ins nu a acceptat proiectul, considerandu-l irealizabil. Conceptia lui Leonardo a fost reinviat in 2001, atunci cand podul Vebjorn Sand Da Vinci Project, ce se baza pe ideea sa, a fost realizat in Norvegia. Ceea ce la fascinat ins pe marele inventator a fost zborul. Leonardo a studiat zborul psrilor si a scris mai multe studii despre acesta, printre care Codexul asupra zborului psrilor. A conceput si diverse aparate de zbor, printre care unul cu aripi batante (ornitopter) si o masin de zburat cu arip rotativ (helicopter). Cert este c multe din proiectele lui Leonardo s-au dovedit in timp fezabile, el fiind ins un savant complet diferit de savanti precum Isaac Newton sau Galileo Galilei, el incercand s incadreze arta cu stiinta in cel mai pur stil renascentist. Expozitia va cuprinde o multime de reconstituiri, realizate dup schitele originale ale Maestrului. O parte din piese sunt interactive, astfel cei interesati pot intelege mai bine principiile de functionare a masinilor construite de el. De asemenea, in cadrul expozitiei se vor afla si o serie de replici dup picturile celebre ale marelui artist. Expozitia organizat la sediul central al muzeului va putea fi vizitat in intervalul 27 ianuarie – 18 martie, in fiecare sptman, de marti pan duminic, intre orele 8.00 – 16.00. Biletul de intrare, inclusiv la vernisaj, cost 16 lei – adulti si 8 lei – elevi si studenti.




