Senatorul Gabriela Cretu, presedinta Comisiei pentru afaceri europene a Senatului Romniei, a participat, n perioada 21-22 ianuarie, la Reuniunea presedintilor Conferintei Organelor Specializate n Afaceri Comunitare si Europene (COSAC), eveniment care a avut loc la Sofia, n cadrul dimensiunii parlamentare a presedintiei bulgare a Consiliului Uniunii Europene.
Conferintele organelor specializate in afaceri europene din parlame – ntele Uniunii Europene (COSAC) sunt organizate de statul membru UE detintor al Presedintiei Consiliului si reprezint cel mai important for de dezbatere a problemelor europene intre membrii parlamentelor nationale din cadrul Uniunii. ntalnirea s-a axat pe trei tematici principale: dezbaterea priorittilor presedintiei bulgare a Consiliului Uniunii Europene, prezentat de Lilyana Pavlova, ministrul delegat pentru presedintia bulgar a Consiliului Uniunii Europene, a doua, referitoare la viitorul Uniunii Europene, la care vorbitori principali au fost: Iliana Iotova, vicepresedintele Republicii Bulgare, alturi de Frans Timmermans, prim-vicepresedinte al Comisiei Europene, si Iskra Mihaylova, presedintele Comisiei pentru dezvoltare din Parlamentul European, iar cea de-a treia tematic a fost rolul strategiilor macro-regionale ale UE pentru dezvoltarea durabil, stabilitate si securitate. Gabriela Cretu, presedinta Comisiei pentru afaceri europene, a intervenit in deschiderea Conferintei COSAC pentru a exprima opinia sa cu privire la grupul de lucru privind subsidiaritatea, organizat la initiativa presedintelui Comisiei Europene si gestionat de Frans Timmermans, primvicepres edinte al Comisiei Europene. Senatorul Gabriela Cretu a punctat necesitatea unei clarificri din partea lui Frans Timmermans cu privire la obiectivele asumate de grupul de lucru, in contextul in care Comisia European si-a propus pentru sine ‘s fac mai putin, dar mai eficient’, iar parlamentele nationale isi propun ‘s fac mai mult, dar mai putin eficient’. n cadrul discutiilor despre viitorului Uniunii Europene, Cretu a sustinut c ‘a sprijini Uniunea este foarte bine, dar a defini ce fel de putere ne dorim si stabilind politici coerente pentru viitor este cu mult mai bine’. Totodat, parlamentarul roman a afirmat c ‘este obligatoriu s realizm un adevrat echilibru intre controlul riscurilor (politicile de austeritate promovate pan acum) si imprtirea riscurilor (instrumentele de solidaritate si politicile de coeziune)’, punctand faptul c multe dintre propunerile lansate in cadrul dezbaterilor publice sunt profund dezechilibrate, alimentand divergentele sau, in cel mai bun caz, pstrand diferentele existente. n acest sens, Cretu a recomandat s fie cerut sprijinul Conferintei interparlamentare privind guvernanta si stabilitatea pentru definirea msurilor concrete. Gabriela Cretu consider c evolutia euroscepticismului nu se datoreaz, in principal, lipsei institutiilor democratice sau problemelor legate de subsidiaritate, ci scderii legitimitti la nivel european si national, a cresterii srciei, dar si a cresterii sentimentului, in anumite noi state membre, c se doreste o Uniune European mai puternic dar fr anumite state. De asemenea, Gabriela Cretu a afirmat c, ‘intr-o Uniune care se confrunt cu tot mai multe inegalitti’, pentru redobandirea sperantei cettenilor este necesar ‘s definim, s crem si s furnizm noi bunuri publice europene, pe lang pace, care este cea mai mare realizare european’. Mai mult, legitimitatea tehnocratic trebuie inlocuit cu o contributie real democratic iar ‘globalizarea actual promovat prin tratatele comerciale, care a generat migratia si a subminat sistemele sociale din interior, trebuie inlocuit cu o globalizare bun, social, uman si sensibil’.




