De ceva timp, toate canalele mediatice abund in materiale vdit defimtoare impotriva demersului initiat de Coalitia pentru familie pentru protejarea si sustinerea familiei intemeiat pe cstoria dintre un brbat si o femeie. De ce atat de mult ur impotriva acestui demers prin care este aprat familia de tendintele societtii moderne, care ii diminueaz importanta si ii cauzeaz degradarea? Ati avut curiozitatea s cititi care este obiectivul acestei coalitii? Unul cat se poate de pertinent si de ancorat in cotidianul societtii in care ne miscm si care, conform statisticilor, inregistreaz de cativa ani buni o demografie negativ, adic pierde mai multi membri decat i se nasc. Prin urmare, intr-o societate romaneasc tot mai imbtranit si mai asistat social, cu un sistem de plat a pensiilor din ce im ce mai precar, datorit numrului in scdere de contribuabili, obiecti vul Coalitiei este acela de a asigura ‘in Romania un numr crescand de familii, cat mai longevive si mai numeroase, in care membrii acestora s poat beneficia de un mediu economic, social, protector si psiho-afectiv propice formrii si dezvoltrii personalittii umane, cu impact pozitiv asupra continuittii natiunii romane’. Cat se poate de etichetabilcu urca… fascist, (nu?!), acest demers care vrea s dea continuitate neamului romanesc… Cci, asa cum imi dau seama, initiatorii acestui demers admirabil sunt acuzati cand de simpatii fasciste, cand de simpatii americane, cand de afilieri rusesti. Ce au in comun aceste orietri atat de antagonice, nimeni nu se intreab. Chiar trebuie s inghitim nedigerat toate aberatiile mediatice pe care le emit si promoveaz in media persoane ‘bine-intentionate’, care nu urmresc altceva decat compromiterea imaginii publice a Coalitiei, cu riscul de a fi penibili in ochii celor care inc mai aud cu propriile urechi si inc mai discern cu propriile creiere?! Nu, domnilor si doamnelor plini de respect! Nu aveti dreptate. Copiii au nevoie de mam si de tat in egal msur pentru a se dezvolta armonios. Sunt date stiintifice care atest cest lucru. De pild, alinierea strii luntrice a mamei din timpul alptrii cu cea a pruncului asezat la san contribuie, spun specialistii, la dezvoltarea unei componente esentiale a atasamentului de tip securizant la copil, anume coorodonarea. Prin contactul vizual sabilit intre mam si copil in timpul alptrii, asociat unui anumit ton al vocii materne, precum si unei anumite mimici care s exprime fericirea si iubirea, dar si prin gesturile din momentele de apropiere si tandrete, copilul invat s coordoneze elementele lumii inconjurtoare, fie ele materiale sau spirituale, s-si coordoneze propriul sine in mijlocul acestora, s descopere strile sufletesti proprii si ale celorlalti si s fie un bun manager al relatiilor interpersonale. alinierea strii luntrice a printelui cu cea a copilului este realizat prin compor tamentul nonverbal: contact vizual, tonul vocii, gesturi, atingeri, expresia facial, postura corpului etc. Dezvoltarea interactiunilor sincronizate (‘coordonarea’) mam-copil este fundamental pentru dezvoltarea afectiv sntoas a copilului. n aceste schimburi de afectiune realizate fat-infat intre copil si mam reduc nelinistile si tririle negative ale copilului si ii intensific strile afective pozitive. Asadar, prin relatia cu mama sa, pruncul primeste capacitatea de coordonare, dar si echilibru sufletesc, corporal, emotional si mintal, precum si coerent, intelegand prin aceasta sentimentul de integrare, in sinele propriu, cat si in relatiile interpersonale (Fillion &Blass, 1986). Pe de alt parte, de mare important pentru dezvoltarea copilului este relatia acestuia cu tatl. Studiile arat c acei copii care au o relatie statornic si echilibrat cu tatl lor fac fat stresului mai bine decat ceilalti, manifestand o putere de autocontrol si o stim de sine net superioare fat de alti copii. De asemenea, avantajele lor sunt evidente si pe plan social. Astfel, ei dovedesc maturitate social timpurie, initiativ social, empatie, tolerant si intelegere mai crescute decat alti copii. Comunicarea cu tatl ofer copilului capacitatea de a dobandi echilibrul luntric si il ajut s-si controleze strile corporale, iar mai tarziu, emotiile si strile sufletesti intr-o manier flexibil si echilibrat. Drept consecint, creierul devine adaptabil, stabil si flexibil pentru a se adapta mediului in continu schimbare si creeaz o minte coerent si adaptabil.
Cristina Iosub










