– continuare din numrul trecut-
As aduga autenticittii, urmrit de altfel cu ostentatie de maestru, o a doua caracteristic a operei sale, care nu este mai putin important. Este vorba de aerul de demnitate si prestant pe care il gsim constant la personajele sculptate, not redat printr-o anumit verticalitate sugerat prin privirea semeat, trsturile sigure ale fizionomiei faciale, conturul brbiei, arcuirea sprancenelor, toate acestea sugerand hotrare, determinare, perseverent, intr-un cuvant, demnitate patriotic, national si istoric. Cutarea ipostazei celei mai potrivite pentru a sublinia aceste elemente, importante pentru conturarea fizionomiei personajului sculptat, este o preocupare permanent a artistului, pentru c ceea ce de fapt urmreste artistul este extragerea personajului din cotidian prin ceva anume si proiectarea lui in eternitate, in istorie, prin acel ceva. Din aceast cutare rezult o a treia caracteristic a operei lui Gheorghe Alupoaiei, si anume caracterul elaborat, studiat, prin care nimic din ceea ce este lucrat nu este la intamplare, fiecare trstur fiind utilizat pentru a sugera caracterul personajului. Desigur, caracterul elaborat al operei in cauz presupune un studiu atent al personajului, in ideea de ai surprinde acea not distinctiv care-l face unic si inconfundabil. Aici, artistul este ajutat de reprezentarea grafic repetat, ce prezint subiectul in diferite ipostaze, care pan la urm ii va dezvlui specificul care-l caracterizeaz. Legat de domeniul sculptural, activitatea artistului se traduce si prin arta modelajului in ghips cu tendinta de miniaturizare, dar de o extractie simbolic extrem de sugestiv si care impresioneaz prin delicatetea liniilor si suavitatea reprezentrii (Valentina LupuStatuile nu ies la pensie, Ed. Pim, 2005). Al doilea domeniu major ca exprimare artistic a maestrului este de dat relativ recent si const in redarea prin mijloace grafice a fizionomiei umane sub forma graficii portretistice. Este o modalitate prin care, dincolo de aspectul de continuitate a actului artistic impus de imprejurri, artistul se regseste cu aceeasi fort de expresie si veridicitate ca si in sculptur, atata doar c, de data aceasta, tridimensionalul caracteristic sculpturii cedeaz locul bidimensionalului asternut pe hartie. Vom constata c si aici (vezi ‘Semne grafice de recunostint’ vol. I, II si III) viziunea artistului este inconfundabil. Desigur, a ptrunde in intimitatea gandirii si imaginatiei unui artist, a incerca s descifrezi procesul de elaborare a unei viziuni artistice in tainica ei subtilitate nu este un lucru usor si, oricat de profund s-ar dori o exegez, ea tot va fi predispus la scpri si subiectivisme, pentru c, in bun msur, talentul, ca si harul, sunt dincolo de intelegerea noastr. Dac pentru scriitor, poet, sau muzician creatia inseamn o activitate spiritual intelectual, in care meditatia, gandirea, fantezia si imaginatia contureaz opera de art, pentru un artist plastic, se adaug transpunerea in form si culoare prin intermediul mainii. De data aceasta, gandirea, imaginatia si fantezia iau o form concret, conform cu perceptia si sensibilitatea artistului, actul creator devenind astfel un concept ce personalizeaz artistul (Laurentiu ChiriacMemoria timpului, Ed. Pim, Iasi, 2014). Nu este mai putin adevrat c dintotdeauna arta a avut ca scop realizarea frumosului menit s se adauge ca o categorie estetic in existenta uman. Or, frumosul ca perceptie nu inseamn altceva decat armonia prtilor, formelor, culorilor sau sunetelor, capabile s induc plcerea estetic. A nu se uita c perceptia frumosului a suferit modificri in timp, pe msur ce societatea uman a evoluat in perceptie si gusturi. De la redarea frumosului din natur, prin care anticii, clasicii si romanticii au creeat capodopere nemuritoare, pan la abstractizrile moderne si postmoderne, frumosul a fost rstlmcit in fel si chip, ajungand s se afirme c frumosul in natur nu exist, pentru c natura nu este nici frumoas, nici urat, ci pur si simplu natur (Tudor VianuEstetica, Ed. Orizonturi, Buc. 2010). Suportul acestei conceptii ar fi c frumosul nu este decat o creatie uman, iar perceptia lui nu este decat una subiectiv, in sensul c ‘Nu-i frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie’ (Valeriu LupuFrumosul si arta de a tri frumos la romani, in ‘Medicin si societate’, Ed. Pim, Iasi, 2013). Artistul Alupoaiei rmane in linii mari adeptul redrii frumosului din natur, recurgand la stilizri si subtilitti artistice doar atunci cand simte c trebuie s sugereze, sau s accentueze, o trstur sau un aspect caracteristic personajului su. Aceste ultime aspecte devin cu atat mai necesare si importante cu cat fondul operei maestrului il reprezint totusi portretul sculptat, in cele 38 de busturi, iar personajele ce fac obiectul redrii artistice sunt, in marea lor majoritate, personalitti cunoscute ale istoriei si culturii noastre. Caracterul elaborat al operei maestrului va decurge in mod necesar si din studiul atent al personajului, utilizand in acest scop reprezentarea grafic din diverse unghiuri, ceea ce in timp va creea premisele necesare celei de a doua abordrigrafica portretistic. Uimitor aici este faptul c, folosind doar albul hartiei si negrul creionului, prin grosimea liniei si finetea hasururilor, induce privitorului dou impresii puternice: impresia profunzimiice sugereaz cea de a treia dimensiune, si specificul fizionomiei portretizate cu nuantele sale: bland, binevoitor, ganditor, aspru, incruntat, concentrat etc. Aceste dou aspecte dau vigoare persoanei portretizate si senzatia vitalittii, ceea ce pan la urm creeaz impresia unei prezente vii, inconfundabile, pentru c si maestrul pare s refuze imaginea static, tipic fotografiei, preferand ipostaza cea mai reprezentativ, chiar dac uneori pare a fi un instantaneu. Iat asadar c si in grafica portetristic maestrul Gheorghe Alupoaiei reuseste s redea autenticul, in care cel portretizat se recunoaste si este recunoscut. Morfologia fetei, cuttura privirii, arcuirea sprancenelor, vigoarea brbiei sunt deopotriv aspecte care redau specificul si autenticitatea persoanei portretizate. Ceea ce creste valoarea este faptul c cele peste 300 de portrete cuprinse in cele trei volume sunt insotite de scurte schite biografice prin care fiecare personaj este ancorat in timpul su, chiar dac nu toate se ridic la rangul de personalitate. Parte din personaje fac parte din ambientul artistului, fr ca aceasta s diminueze valoarea crtilor, ci, din contra, se constituie intr-o fresc a momentului, ceea ce poate cpta valoare odat cu trecerea timpului. Raportate la dimensiunea timpului ‘Semnele grafice de recunostint’ acoper aproximativ trei generatii (peste 60 de ani), o epoc prin care aceste portrete, as indrzni s spun, reprezint prezentul care se recomand viitorului cu valentele sale, mai ales pozitive. Maestrul mrturiseste chiar c in selectia personajelor a incercat excluderea a trei categorii de persoane: creaturile cu mascin randul crora ar intra ipocritii si oportunistii; vanztorii de neam si tarmai putin vizibili, dar usor de depistat prin atitudine si, jigodiile humanoidecare din nefericire circul printre noi, rstlmcesc si neag totul, motive suficiente pentru a fi tinute la distant. ntr-adevr, cercetand continutul colectiei de portrete, se vede c maestrul si-a respectat cu rigurozitate criteriile sale, incat cei care au aceste volume in biblioteca proprie nu numai c se pot regsi in carte intr-o consemnare ce va infrunta timpul, dar vor regsi printre cei portretizati cunoscuti, prieteni, colaboratori si chiar adversari, pentru care trecerea timpului poate insemna si atenuarea disputei, aceasta cptand chiar culoare si valoare. Dincolo de busturi, statui si portrete miestria sculptorului si portretistului Gheorghe Alupoaiei ni se dezvluie si din cele peste 20 de statuete a cror frumusete, puritate, delicatete si suavitate ating sublimul. Este vorba de statuetele modelate in ghips: Meditatie, Primvara, Extaz, Luceafrul, Dansul etc., care, dincolo de armonia formelor, sugereaz frumusete si sensibilitate artistic, unde albul dimpreun cu delicatetea formei si conturului sugereaz deopotriv miscarea, armonia, echilibrul, vioiciunea gandului si profunzimea intelepciunii in eternitatea existential. Aceast minunat colectie realizat prin modelaj dovedeste c artistului Gheorghe Alupoaiei nu-i lipseste subtilitatea abstractizrii si esentializrii pan la idee si sugestie, pentru c ‘albul este lumin si lumina vine de sus’, iar prin alb se sugereaz suavitatea, delicatetea, dar si eleganta miscrii si vioiciunea gandirii. Toate acestea arat c arta maestrului convinge si emotioneaz, argumente suficiente pentru a-l proiecta in elita creatorilor de art. Acestea sunt domeniile care l-au consacrat pe maestru, domenii in care continu s se manifeste si astzi cu aceeasi dezinvoltur. Iat de ce, stand de vorb cu maestrul, vei observa c rmane acelasi om care gandeste, creeaz, lucreaz si pune in valoare idei si ganduri care nu rareori il acapareaz cu totul. n sfarsit, rmane acelasi om numai pe jumtate atent la spectacolul imediatului; cealalt jumtate a fiintei lui se afl in zona tainicului, acolo unde artistul isi plmdeste fantasmele si figurile emblematice care, transfigurate in materie, incant ochiul si trezesc constiinta valorii si apartenentei. Pentru c, dincolo de arta sa, maestrul Gheorghe Alupoaiei este un mare iubitor de Neam si Patrie, sentiment pe care il transmite cu fiecare realizare artistic.
Valeriu Lupu doctor n stiinte medicale
