2017 – un an cu zero pentru mediul de afaceri din judetul Vaslui

Judetul Vaslui a ratat cu brio si anul economic 2017. Investitiile guvernamentale sunt zero, atragerea fondurilor europene este zero, iar investitiile private sunt la cota de avarie. Mediul de afaceri este debusolat, cu consecinte negative �n num�rul slujbelor, firmelor active, cifra de afaceri. Oamenii de afaceri sustin c� legea salariz�rii bugetarilor are deja un efect pervers �n piat�, cei din privat migr�nd spre sectorul de stat, unde sunt lefuri mult mai mari. �n acest context, patronatul �ntreab� disperat: De unde vor fi luati bani pentru sustinerea legii salariz�rii?!

Anul 2017 este pierdut definitiv pentru mediul de afaceri din judetul Vaslui. Investitiile private, de stat sau cele din fonduri europene sunt moarte, in timp ce mediul de afaceri este intr-o continu� restrangere. Ovidiu Copacinschi, presedintele Asociatiei Patronale a �ntreprinderilor Mici si Mijlocii (APIMM) Vaslui, a spus c� anul curent se va incheia intro not� trist�, f�r� realiz�ri care s� ridice standardul de viat� al cet�tenilor. ‘Vedem c� nu s-au dat drumul la investitii de niciun fel, nicio infrastructur�, nimic din ce ar relansa mediul rural sau urban. Erau astept�ri mari pentru fondurile europene, dar absorbtia este zero. Tare as dori s� m� insel, s� am o surpriz�, s� v�d altceva la sfarsitul anului. Oamenii de afaceri vasluieni sunt total debusolati, nu mai au curajul s� mai aplice pentru proiectele europene. Sunt lipsiti de incredere in fondurile europene’, a spus Ovidiu Copacinschi.

Fonduri europene, niciun euro atras

Cum Guvernul a anuntat c� abia in septembrie se va concretiza procedura de organizare a Autorit�tii de Management pe linia acces�rii fondurilor europene, sansele de absorbtie sunt aproape de zero. Autoritatea de Management are rolul de a mentine relatiile dintre Uniunea European� si Romania, in ceea ce priveste procedura de accesare a fondurilor europene. Practic, din exercitul financiar comunitar 2014-2020 au trecut patru ani (inclusiv anul 2017), iar in cei doi ani r�masi la dispozitie nu mai pot fi atrase fondurile europene la un nivel semnificativ. �Judetul Vaslui pierde enorm. �n primul rand vorbim despre dezvoltare, vorbind de aceast� dorint� a societ�tii vasluiene de a tr�i mai bine. Mediul de afaceri se restrange atat ca num�r de firme, locuri de munc� si cifr� de afaceri. Politica care se face de o bun� bucat� de vreme a transformat statul intr-un concurent al mediului de afaceri, pe cand ar trebuie s� fie un partener. Mediul de afaceri pune la dispozitia statului taxe si impozite, din care statul intretine institutiile, intreaga societate. Statul s� vin� cu politici de sustinere a mediului economic’, a mai spus Copacinschi.

Legea salarizarii, o lovitura pentru privati

Din momentul in care au ap�rut discutii publice pe marginea legii sal�riz�rii bugetarilor, tot mai multi angajati p�r�sesc mediul privat pentru a se angaja la stat. Ovidiu Copacinschi a precizat c� nu este nimic de comentat in ceea ce priveste acest fenomen, pentru c� toti oamenii caut� o leaf� mai bun�. Problema este c� atunci cand aprobi o astfel de m�sur�, ea trebuie s� fie foarte bine adaptat� realit�tilor socioeconomice. ‘Cand iei o asemenea m�sur� trebuie s� faci ca atunci cand contruiesti o cas�, s� ii faci fundatie. Fundatia acestei legi trebuie s� fie sursa financiar�. Cine asigur� acesti bani?! Singurul creator de surse financiare este mediul de afaceri. Nu s-a inventat o alt� surs�, decat cea economic�, care aduce plus valoare. Tocmai de aceia, statul trebuie s� detin� o surs� care s� ii garanteze aplicarea legii’, a explicat Copacinschi. �n acest sens, era imperios necesar intocmirea unei strategii de dezvoltare economic� pe o perioad� de 15 – 50 de ani, care s� asigure o dezvoltare sustrenabil� a sectorului economic. Mai mult, in portofoliul lingvistic actual ar trebuie s� isi fac� simtit� prezenta o serie de cuvine care sunt legate intre ele cum ar fi productie, productivitate, num�r mediu de salariati, salariu. ‘Ne punem intrebarea, dac� aceast� lege va fi pus� in aplicare, de unde vor fi luati banii? �n orice economie, sectorul bugetar reprezint� 7% din randul celor care sunt legati de economie. La noi sunt maxim 40.000 de salariati la buget, in timp ce 90.000 primesc venitul minim garantat. Dac� mai ad�ug�m si salariatii de la stat, vedem procentul populatiei active care este implicat in sectorul productiv. Povara de pe umerii celor din mediul privat va fi enorm�’, a mai spus Ovidiu Copacinschi.