Fermierii din judetul Vaslui au umplut deja islazurile cu animale. Chiar dac psunile situate pe ses sunt n mare parte inundate si iarba este fraged, animalele au fost scoase la pscut. n acest fel, iarba care a rsrit este ngropat n totalitate n pmnt de copitele animalelor, iar refacerea vegetatiei pe aceste suprafete se face face foarte greu. n prezent, dintr-un total de 87.800 de hectare de psuni, 70% din suprafete sunt degradate grav.
Ion Agafitei, presedintele Ovismold Vaslui, a spus c fermierii nu mai au ce s dea de mancare la animale si sunt nevoiti s scoat efectivele la psunat. Mult lume a scos animalele la iarb, si nu ai ce s faci. Aici, pe sesul de la Moara Greci, inc nu s-a iesit la psunat, pentru c este mult ap si se stric tot. Alt solutie pentru hrnirea animalelor nu avem, a spus Agafitei. La randul lui, Gigel Crudu, directorul Directiei pentru Agricultur a Judetului Vaslui, a spus c acolo unde este mult umiditate in sol, iarba se degradeaz din cauza animalelor. Nici animalele nu mai mnanc furaje uscate. Oricum, noi avem psuni slab productive. Si in anul trecut, pan in luna iunie, am avut o iarb frumoas, iar dup aceea s-a uscat totul din cauza secetei. Chiar si in aceast situatie, 2016 a fost anul cu cea mai bun psune pentru animale. Dac va ploua la timp, animalele vor avea iarb suficient, a spus Gigel Crudu.
70% din islazuri sunt distruse
n ultimii ani, inventarul psunilor din judetul Vaslui a confirmat dezastrul in care se afl islazurile comunale. Practic, dintr-un total de 87.800 de hectare de psuni si fanete, 70% din suprafete sunt degradate grav. La nivelul judetului Vaslui sunt 79 de aso – ciatii care folosesc psunile comunale atribuite prin hotarari ale consiliilor locale. Terenurile evidentiate ca pajisti se folosesc in exclusivitate pentru psunat, faneat, cultivarea plantelor de nutret in vederea obtinerii de mas verde, fan sau seminte, perdele de pro – tectie a pajistilor, constructii zoopas – torale, lucrri de imbunttiri funciare pentru cresterea potentialului de productie al pajistilor. Un rol extrem de important pentru refacerea potentialului productiv il are si intretinerea pajistilor naturale desti – nate pentru psunat si productie de fan. Anual, suprafetele cu iarb trebuie curtate, suprainsmantate si, de asemenea, trebuie administrate ingrsaminte chimice. Parcelele unde s-au fcut reinsmantri trebuie folosite numai pentru recoltarea fanului, timp de doi ani, si apoi se d liber si pentru animale. De altfel, pentru toate lucrrile de intretinere, asociatiile de cresctori care sunt constituite la nivelul comunelor beneficiaz de fonduri financiare nerambursabile, alocate de ctre Uniunea European.
Repetenti la amenajamente pastorale
n cursul anului trecut, singurul amenajament pastoral finalizat in judet a fost respins de ctre DAJ Vaslui. Este vorba despre amenajamentul comunei Epureni, dosar care a fost intocmit de o firm privat, si nu de grupul de lucru prevzut de lege. Tot anul trecut, la Camera Agricol mai erau in lucru 5 dosare, iar alte 25 de primrii au solicitat intocmirea documentelor la Oficiul de Studii Pedologice. Grupul de lucru se constituie atat la nivel jude tean, cat si local, iar secretarii unittilor admi – nistrativ teritoriale pun la dispo zitia comisiilor actele de evident a pajistilor, planul cadastral, suprafetele de islazuri aflate in administrarea consiilor locale etc. Grupul special de lucru se constituie potrivit HG 1.064/2013 privind aplicarea normelor metodologice a prevederilor OUG 34/2013 privind organizarea si exploatarea pajistilor permanente. Pentru finantarea lucrrilor in vederea intocmirii amenajamentelor pastorale, se va aloca ctre primrii suma de 188 miliarde de lei vechi. Termenul final pentru intocmirea amenajamentelor este data de 1 ianuarie 2018. Problema este c multe suprafete de psune nu sunt intabulate in cartea funciar si sunt dificultti in ceea ce priveste intocmirea planului cadastral. ‘Cand vor merge la APIA pentru subventii, li se va cere un extras din amenajamentul pastoral celor care administreaz pajistea. Si persoanele private care detin psuni trebuie prinse in acest proiect, care este foarte complex’, spunea Aurel Ghinet, directorul Camerei Agricole Vaslui.
