De joi seara, asupra Brladului s-a dezlntuit un fenomen meteorologic fr precedent n ultimii 50 de ani. n mijloc de aprilie, a nins fr ntrerupere mai bine de 48 de ore. Suficient pentru a demonstra, de parc mai era nevoie!, ct de neputinciosi sunt oamenii atunci cnd sunt scosi din zona de confort. Vineri dimineat, n jurul orei 8.00, a fost ntrerupt furnizarea de energie electric, din cauza a peste 110 stlpi din zona Brlad – Murgeni care au fost doborti de zpad si viscol. Si de aici, tot tvlugul de probleme: retelele de telefonie nu au mai functionat, apa a ncetat s mai curg la robinete iar legtura rutier cu localittile din jur s-a rupt complet. n tot acest timp, culmea, la Brlad era prezent ministrul Transporturilor, Rzvan Cuc. Demnitarul a prezentat, ntr-o conferint de pres organizat pe ntuneric!”, o situatie la moment” a arterelor nchise circulatiei si a promis c personal va merge pe teren”. Spre sear, tot vineri, dup aproape 10 ore de stat pe ntuneric orasul a primit mult asteptata lumin. Si att. Pentru c furnizarea apei potabile la robinete nu a mai putut fi reluat pn smbt seara. Si asta pentru c, abia la orele amiezii, dup o lupt cu nmeti de peste doi metri, care a durat aproape 25 de ore nentrerupte, drumarii brldeni au resit s le deschid calea electricienilor pentru a reconecta pompele de ap care alimenteaz Brladul. ntre timp, ministrul Cuc a zburat spre un alt cuib”, dar sperm s afle mcar ct chin au ndurat o mn de oameni, obligati de sistem s lucreze cu utilaje vechi de zeci de ani si n niste conditii pe care pantofii ministeriali nu le-ar fi tolerat n veci.
Problema nr. 1: ministrul!
Anuntat cu o zi inainte, pe cand telefonia mobil si energia electric nu erau o problem in Barlad, conferinta de pres a ministrului Transporturilor Rzvan Cuc a debutat, vineri, 21 aprilie, cu o situatie statistic luat la cald, in privinta circulatiei rutiere pe cele mai importante drumuri din judet. El a spus c, la ora 11.00, erau declarate inchise drumurile nationale 24B, 11A, 2F, 24A, 24D si 26. ‘Am venit chiar in epicentrul problemelor legate de vremea potrivnic si m voi deplasa personal in teren. Pe toate acestea sase drumuri nationale pe care vi le-am prezentat se actioneaz, la acest moment, cu 32 de utilaje, iar la nivel de Regional, de la DRDP Iasi, cu alte 142 de utilaje. Sperm s nu avem prea mari probleme si s reusim s redm traficului toate drumurile blocate’, a declarat, pe intuneric, ministrul Cuc. Tot in intuneric s-a aflat si cand i s-a spus c orasul nu are electricitate si nici acces la serviciile de telefonie mobil cum nu s-a mai intamplat niciodat. A replicat c treaba lui sunt drumurile. Pi, ca s se ajung la defectiuni, nu se merge pe drumuri, domnule ministru? n plus, la ora vizitei sale nici nu se stia in tot Barladul exact care artere sunt blocate si mai ales cate sunt cu exactitate. Si asta pentru c nimeni nu putea anunta autorittile, nici cu ajutorul telefoniei fixe, nici cu al celei mobile. Internetul era deja un vis pentru multi…
Problema nr. 2: adevaratele probleme
Ministrului Transporturilor nu i s-a prut suspect c nu a fost primit cu paine si sare, asa cum probabil se astepta. Pi, de unde paine, domn ministru, cand orasul tremura in frig chiar in timpul vizitei Excelentei voastre? Dar nici mcar s nuntrebat i? Am aflat noi, la scurt timp dup ce demnitarul s-a urcat in Touaregul de serviciu: toate drumurile care duc spre toate comunele invecinate Barladului erau blocate. Am constatat doar incercand s iesim din oras, spre mediul rural, unde peste 100 de stalpi electrici fuseser rupti de furtuna de zpad. Simplu, nu? Nu ne-am dus la Albita, pe European, cu zeci de utilaje in fat, ci am incercat s mergem spre comunele izolate. Nu sa putut pan sambt dimineat, cand norii s-au limpezit iar cderile de zpad au incetat. La Barlad, furnizarea elergiei electrice s-a reluat de vineri seara, odat cu ‘invierea’ retelelor de telefonie mobil si Internet. n schimb, ap, ioc! Interesant este c, pentru multi, mai important a fost c au lumin si net, pentru c asta le-a permis s lanseze tot felul de ipoteze. De la ‘Doar primaru e de vin c nu avem ap!’ si pan la ‘Incompetentii de la curent’, supozitiile au curs garl. Iat care a fost, de fapt, realitatea. Sambt dimineat, in jurul orei 08.30, o echip a ziarului nostru i-a contactat pe cei de la Sectia Barlad a SC Lucrri Drumuri si Poduri SA Vaslui – societatea care se ocup de dezpezirea drumurilor judetene. Drumarii erau deja pe Drumul Judetean 243B, care face legtura intre Barlad si comuna Ciocani, dup ce, cu doar cateva ore inainte redase traficului drumul care face legtura intre Barlad si Pogana. S-a intervenit pe aceste dou drumuri cu prioritate pentru c statia de pompare a apei de la Barajul ‘Cuibul Vulturilor’, de la care se alimenteaz cu ap potabil tot Barladul, rmsese fr energie electric. Pentru c, prin Pogana nu sa putut ajunge la statie, cele mai grele utilejede deszpezire au fost concentrate pe drumul spre Ciocani. Aici, asa cum se intampl de zeci de ani, nmetii erau uriasi. Au fost zone in care sulurile de zpad deja tasat depseau doi metri! Tot aici (atentie, domnule ministru Cuc!) s-a intervenit cu trei utilaje: o autofrez dotat cu dou motoare de tanc, de fabricatie ruseasc, marca Ural, cu o vechime peste 40 de ani, un autogreder peticit bine dar, culmea, inc functional dup 20 de ani de serviciu si o vol de mare tonaj, ceva mai nou. Imediat, in spatele celor trei utilaje siau fcut aparitia pentru a incerca s ajung la destinatie, directorul SC Aquavas Barlad, Vasile Ungureanu, o masin de politie de la postul din Ciocani, o ambulanta privat care mergea la o urgent si alte autoturisme care mergeau in aceeasi directie pentru c nu mai stiau nimic de rude de cateva zile. Drumul a fost atat de dificil de desfundat, incat pentru a parcurge doar cativa kilometri utilejele s-au opintit timp de aproape sase ore.
Nenea Iancu si Nea Marin sa traiasca!
Cea mai grea portiune de deszpezit a fost la intrare in satul Crang si de la iesire din acelasi sat pan la intrarea in Ciocani. Seful drumarilor barldeni, Viorel Zaharia, a parcurs, alturi de noi, pe jos fiecare metru de drum ce era deszpezit, pentru a ghida freza si autogrederul care deschideau calea. Nenea Iancu, soferul autofrezei, este exact exemplul de om pe care un ministru ar trebui musai s-l cunoasc. Spunea cu senintate c nu a dormit ‘decat vreo dou-trei ore’ in ultimele 24 de munc, ins nu asta era mare sa problem, ci oboseala din brate, care se resimtea tot mai tare ori de cate ori manevra volanul frezei de mare tonaj. n sase ore, cat a condus utilajul fr a-l opri, o singur dat s-a dat jos de la volan. Si asta pentru a-si ruga ajutorul s-i aduc un levier si un ciocan. A mai fost nevoie de un surub si, pe loc, in plin camp, masina si-a reluat activitatea dup ce unul din bolturile de sustinere a bratelor frezei a pocnit din cauza presiunii enorme la care a fost supus. ‘Dac rupem pan la Ciocani un fir, m intorc s lrgesc si dup aia ii dm tot inainte…’, si-a spus in barb Nenea Iancu, care a si primit pe loc aprobarea sefului. Mai glumet din fire, din spate, cocotat pe autogreder, Nea Marin, sleit si el de puteri a strigat la colegul su, in timp ce rodea dintr-un covrig inclzit pe bordul bolidului su: ‘nainte, pan se blocheaz si apoi ne intoarcem…!’. Avea motive s fie bucuros, pentru c surubul salvator de pe freza lui Nenea Iancu era din cabina autogrederului su. De altfel, ce nu gseai acolo? Toate piesele posibile si sculele oricrui mecanic cu state vechi, incercat de vremuri, in pustietate. A ptit-o de prea multe ori, ca si Nenea Iancu, asa c Nea Marin e trusa de scule ambulant perfect. Si-a improvizat chiar si un sistem propriu de oprire a utilajului si un altul de alimentare auxiliar. ‘Pentru c nevoia te invat. E veche masina asta si e mai simplu s o opresc dac ii intrerup pompa de alimentare. Am legat o sarm la admisie si trag de ea cand vreau s opresc motorul. Iar in ldita aia de fructe am pus o canistr cu motorin, pentru c in pante, cateodat, motorina mai fuge dintr-o parte in alta in rezervor. Si-atunci intr pe alimentarea de sus…! Am vzut multe in 30 de ani de meserie, dar zpezi ca astea, la mijlocul lui aprilie niciodat…’, a povestit el.
Concluzii pentru domn ministru?
Deci, iat care sunt realittile din cel mai srac judet din tar, domnule ministru Cucu. Dezpezirea se face ca acum 40 de ani, cu utilaje tot de atunci, cu personal insuficient, pltit asa cum e pltit, ins, cu sigurant, nu pe msura efortului depus. Si cine culege roadele muncii unor oameni ca Nenea Iancu sau Nea Marin? Politicienii aflati vremelnic la putere dar prea putin constienti de acest lucru. Si ce dovad mai bun in sustinerea acestei afirmatii decat ce a urmat ‘evenimentului’ numit ‘delocarea drumului spre Ciocani’. Astfel, in jurul orei 14.30, traficul a fost reluat in totalitate, utilajele se intorceau spre Barlad si in sfarsit echipajul de la Delgaz a mers la statia de pompare pentru a o reconecta la reteaua de energie electric ca s se poat realua alimentarea cu ap in Barlad. n zon, nefiind vreo ‘personalitate politic’ care s profite de imprejurri, aceasta n-a intarziat s apar. N-a fost primarul Barladului, Dumitru Boros, cel acuzat de multi c din pricina lui orasul nu are ap, dar a fost viceprimarul Roxana Miron-Feraru. O vizit scurt la statia de pe Rapa Matei (asa se numea in trecut actualul sat Crangul Nou, dar acest amnunt credem c ii este binecunoscut domnei vice), dou trei poze aruncate imediat pe Facebook si astfel tot norodul a putut afla cum PSD-ul s-a implicat si a dat ap Barladului. Cat despre bietii de la Delgaz, sarcina lor s-a rezumat doar la a face o simpl deviatie pe linia electric. Alta a fost ins problema cu aprobrile pentru aceast operatiune – care au durat de vineri pan sambt. Si cu totul alta este intrebarea de o mie de puncte care se pune in atare conditii: de ce statia de pompare cu pricina nu are un generator propriu de energie electric, in conditiile in care se stie c ori de cate ori ninge, fr exceptie, cel putin in ultimii 30 de ani, primul drum care se inchide in judet este, intotdeauna, Drumul Judetean 243B, Barlad-Ciocani? Problema acestei artere a fost ridicat de ziarul nostru, sistematic in ultimii 15 ani, in fiecare iarn, cand drumarii, si mai ales oamenii din toat comuna Ciocani, au cerut necontenit mcar parazpezi, dac nu utilaje mai multe, care s intervin la timp si eficient. Unde mai pui c, din 1989 si pan in prezent, singurele lucrri ‘importante’ fcute pe acest drum al Consiliului Judetean au fost de plombare – si aia de mantuial – si asfaltarea unei ‘kilometrice’ portiuni de… 2,1 kilometri.
