Gospodriile populatiei din judetul Vaslui au nevoie, ntr-un an, de 300.000 metri cubi de lemn de foc, dublu fat de tierile pe care le face Directia Silvic. n conditiile n care n judet nu mai ajunge lemn tiat la negru de la munte iar furturile s-au redus considerabil, se pune ntrebarea de unde se acoper necesarul de lemn. Explicatia pentru acest situatie nefireasc tine de primrii, mai precis de faptul c primarii solicit necesarul de lemn n baza unoc calcule neconforme cu realitatea.
ntr-un an, necesarul de lemn de foc pentru gospo – driile populatiei din judetul Vaslui se ridic la 300.000 de metri cubi. Acest volum de material lemnos a fost centralizat in urma solicitrile oficiale formulate de unittile administrativ-teritoriale. Problema este c primarii cer un volum de lemn de foc dublu comparativ cu masa lemnoas scoas la valorificare de ctre Directia Silvic (DS) Vaslui. Spre exemplu, volumul de mas lemnoas care va fi tiat in acest an de silvicultorii vasluieni se ridic la 174.000 de metri cubi. Ctlin Idriceanu, directorul DS Vaslui, spune c nu stie de unde se acoper integral necesarul de lemn de foc solicitat de ctre primriile din judet. De cand s-a introdus Radarul Pdurii, nu mai vine lemn la negru de la munte. n acest fel, piata local nu mai are de-a face cu aceast concurent neloial, iar Directia Silvic isi poate vinde integral arborii tiati. De asemenea, furturile din pduri s-au redus foarte mult. Anul trecut, hotii de lemne au sustras ilegal din pdurile judetului circa 600 metri cubi de lemn. Procedura este ca primarii s fixeze necesarul de lemn de foc si s ne transmit datele. Astfel, avem o problem: de unde se acoper acest necesar?!, a intrebat si sa intrebat Ctlin Idriceanu. Cum in judet nu mai ajunge lemnul tiat ilegal din zonele montane iar furturile din pduri s-au diminuat considerabil, singura explicatie pentru diferenta enorm dintre necesarul de lemn de foc si tierile oficiale este aceea c primarii nu dau cifre exacte. Altfel spus, documentele sunt completate de primrii fr a se tine cont de nevoile reale de lemn ale populatiei.
Atentie la documente!
Orice transport de lemn care iese pe drumurile publice are nevoie de documente de insotire. Proprietarul care are o mic pdure trebuie s solicite la primrie o adeverint din care s reias c el este proprietarul arborilor. Cu aceast adeverint, cetteanul merge la ocolul silvic de care apartine si cere marcarea arborilor, adic punerea in valoare. Specialistii de la ocolul silvic marcheaz copacii, calculeaz volumul de lemn, pe care il verific si aprob Garda Forestier. Toate aceste servicii sunt pltite de ctre proprietar. Fr aceste acte, dac un privat este depistat pe un drum public, i se confisc si cruta, lemnul, si primeste si amend, fiind considerat transport de material lemnos fr documente. Orice proprietar de pdure s nu se deplaseze cu lemn pe drumurile publice dac nu are asupra sa aceste documente de insotire. Are dreptul s isi exploateze pdurea, dar trebuie s respecte legislatia. Noi am avut actiuni in care am confiscat si lemnul, si atelajele, mai putin animalele’, a avertizat Ctlin Idriceanu.
Saraci n padure
Judetul Vaslui continu s detin doar 13% din teritoriu cu pduri, in conditiile in care media national se ridic la un procent de 22% acoperit cu vegetatie forestier. Pentru ca suprafata de pdure s creasc, ar trebui ca la nivel national s existe un program in acest sens. Exist un potential urias de impduriri in judetul nostru, de peste 50.000 de hectare. Noi, pentru aceast primvar, am terminat deja activittile de impdurire pe care ni le-am propus. Cum ne-a permis vremea, in toate ocoalele silvice din judet au inceput plantrile de arbori, a subliniat Ctlin Idriceanu. Pentru acest an, programul lucrrilor de regenerare fixat de DS Vaslui a fost urmtorul: regenerri totale – 432 ha, din care 363 ha regenerri naturale si 69 ha regenerri artificiale. De asemenea, pe 37 ha cu vegetatie forestier se va desfsura un program de lucrri de completare a arborilor. n campania din aceast primvar, se vor efectua 363 ha de regenerri naturale, 32 de ha regenerri artificiale si completrile care se fac in integralitate pe 37 ha.
