Vicepremierul Shhaideh vrea �dezvoltarea policentric�

Conceptul „dezvoltare policentric�”, unul nou �n g�ndirea guvernamental�, s-ar putea s� fie de bun augur. Ne ajut� si traditia: dac� fostele guverne declarau judetul Vaslui, e drept, formal si �nainte de alegeri, o prioritate, actualul executiv declar� judetul nostru prioritatea Ministerului Dezvolt�rii. Unde mai pui c� se �nt�mpl� dup� alegeri…

Tehnocratii mizau pe ‘dezvoltarea integrat�’, o strategie care favoriza ‘zonele marginalizate’, adic� aproape intregul judet Vaslui si alte c�teva zone din tar�. Despre aceast� abordare, propus� pe final de mandat, nu se mai aude nimic. Recent, noua guvernare a propus o nou� strategie, al c�rei concept central este ‘dezvoltarea policen – tric�’. Adic� aceeasi M�rie, dar cu o p�l�rie mult mai mare! O s� v� intrebati ce e aia ‘dezvoltare policentric�’. Nu doar sun� a fizic� aplicat�, dar chiar este. Se ia o regiune cu un oras important, care atrage resurse, cum este Bucurestiul pentru Giurgiu sau Iasul pentru Vaslui, dar se investeste, ‘de-a dracu�’, nu ca pan� acum, in Bucuresti sau in Iasi, ci in Giurgiu, respectiv Vaslui, care vor avea astfel sansa s� devin� ele insele centre de dezvoltare urban� pentru localit�tile din jur. Dicolo de orice urm� de ironie la care invit� o discutie despre strategii de dezvoltare (dup� atatea strategii ratate), vice-primministrul Sevil Shhaideh, ministrul Dezvolt�rii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene, a vorbit recent, chiar la Giurgiu, despre… Vaslui, intr-un context incurajator, cel putin la prima vedere, despre ‘strategia de dezvoltare policentric�, pentru dezvoltarea unor poli urbani’, pentru care este alocat� suma de 4 miliarde de euro. ‘�n strategia de dezvoltare teritorial� a Romaniei, proiect care este in dezbatere pe site-ul Ministerului Dezvolt�rii, exist� aceast� strategie de dezvoltare policentric� – in sensul c� noi constientiz�m ast�zi c� Bucurestiul actioneaz� ca un aspirator de resurse, in special de resurse umane, si, pe aceste considerente, printr-o alocare important� pentru municipiile resedint� de judet, se va permite ca si acestea, cum este Giurgiu, Alexandria, C�l�rasi, poate municipii cu o capacitate financiar� mai mic� decat Pitesti sau decat Brasov ori Bucuresti, s� atrag� in jurul lor. Asta se cheam� strategie de dezvoltare policentric�: s� atrag� in jurul lor localit�tile rurale, comune, astfel incat ceea ce ast�zi este Bucurestiul pentru Giurgiu sau pentru Alexandria si Giurgiu s� devin� pentru localit�tile din jur, centru de dezvoltare urban�. (…) Deci, sunt patru miliarde de euro pentru toat� tara, pentru municipii resedint� de judet, municipii si orase, deci tot ceea ce inseamn� poli urbani, ca s� poat� dezvolta aceste servicii in jurul lor’, a declarat Sevil Shhaideh. Astfel, prioritare vor fi municipiile resedint� de judet mai mici, din jurul marilor orase, iar in acest sens, ministrul a ad�ugat c� va fi important� interconectarea drumurilor judetene, care va fi finantat� prin Programul Operational Regional cu suma de 1,1 miliarde de euro la nivel national. ‘Iar pentru regiunea Sud, de unde fac parte Giurgiu si Teleorman, exist� o sum� ridicat� datorit� capacit�tii financiare mai mici, la fel cum este si la Vaslui, un judet mult mai s�rac decat Giurgiu. Si acolo exist� o alocare mult mai mare fat� de celelalte regiuni, sunt punctaje suplimentare pentru proiectele de infrastructur� rutier�’, a completat ministrul.

Vaslui, potential de dezvoltare major

Aflat in apropierea Iasului si Bac�ului, orase mari care au un potential de dezvoltare si de atragere a resurselor de unele singure, Vasluiul si Barladul s-ar putea dezvolta, impreun� cu intreaga regiune a Moldovei, reducandu-se decalajul fat� de celelalte regiuni istorice ale t�rii. Viziunea ministrului Dezvolt�rii este confirmat� de un recent studiu care arat� c� Moldova este una dintre provinciile istorice ale Romaniei care are nevoie de infuzii majore de capital, pentru a reduce din decalajul fat� de polii de crestere economic� cum sunt Bucurestiul, Constanta si Clujul. Moldova are un potential de crestere semnificativ datorit� costurilor logistice reduse si a oportunit�tii de dezvoltare a unor facilit�ti specifice zonelor dezvoltate, arat� o radiografie a situatiei economice din judetele Iasi, Bac�u, Botosani, Neamt, Suceava si Vaslui, realizat� de KeysFin pentru Arabesque, principalul juc�tor din piata materialelor de constructie. �Exist� un potential de investitii foarte bun, mai ales in jurul oraselor Iasi, Bac�u sau Suceava, acolo unde asist�m la un reviriment economic, in special in sectoarele inovative. Acesta trebuie sustinut de investitii cu rol de catalizator, precum cele in constructii, vitale pentru dezvoltarea infrastructurii. Plusul se va propaga la nivelul pietei fortei de munc� si va contribui la cresterea nivelului de trai in regiune’, declara Cristian Matei, directorul de retail al Arabesque. totodat�, Moldova reprezint� un exemplu relevant al dezvolt�rii inegale, pe mai multe viteze, a economiei nationale. Iasul, Bac�ul si Suceava reprezint� motoarele regiunii. Astfel, in 2015, dac� judetul Iasi avea inregistrate 1.546 de firme de constructii cu 11.153 de angajati, la polul opus se situa Vasluiul, unde erau numai 540 de companii, cu 2.885 de salariati, si Botosaniul, cu 448 de firme si 3.811 angajati.