Primarul din umbr� al B�rladului

Un t�n�r din B�rlad demonstreaz� c� �i pas� de orasul �n care tr�ieste. Nu a candidat si nici nu intentioneaz� s� o fac�, nu este membru al niciunui partid politic, �ns�, cu toate acestea, Adrian Nistor demonstreaz� c� are nu doar spirit civic, ci si reale calit�ti de administrator. Atent la problemele cu care se confrunt� municipiul B�rlad pe diverse paliere, t�n�rul propune m�suri si solutii concrete, unele chiar ingenioase, pentru �mbun�t�tirea actului administrativ si, �n final, a calit�tii vietii concet�tenilor s�i. El este, pentru c� tot e la mod� sintagma, �primarul din umbr�” al B�rladului, si poate nu ar fi o idee chiar rea ca alesii locali, �n frunte cu primarul Dumitru Boros, s� asculte ce are el de spus…

Adrian Nistor, in varst� de 35 de ani, este in primul rand un observator atent al problemelor orasului. Le-a notat pe toate intr-un caiet si, ulterior, a gandit solutii pentru rezolvarea lor. Prin intermediul ziarului nostru, tan�rul a acceptat s� le fac� publice, in speranta c� m�car unele starni interesul administratorilor alesi al municipiului, de la consilierii locali la primarul Dumitru Boros. Demersul lui, dincolo de civism, este o lectie despre cum s� iti iubesti si s� iti respecti orasul. Pe aceast� cale, Adrian Nistor invit� si alti tineri din Barlad s� i se al�ture si s� isi pun� ideile in slujba comunit�tii. Un prim set de probleme identificate de Adrian Nistor se traduce in num�rul mare de accidente rutiere, unele grave, petrecute pe cea mai intens circulat� arter� a orasului, Bulevardul Republicii. De ce ar trebui s� ne mir�m, s-a intrebat el, cat� vreme, pe timp de noapte, smecherii cu masini puternice se ‘antreneaz�’ f�cand ‘liniute’ pe bulevard ca pe o veritabil� pist� de curse? Solutia lui Adrian Nistor? Montarea de limitatoare de vitez� in zona trecerilor de pietoni, pe toat� lungimea bulevardului. Acestea, explic� el, ar trebuie s� fie suficient de inalte pentru a nu le mai permite vitezomanilor (dar si adormitilor la volan!) s� le ignore, dar suficient de joase pentru a nu fi deteriorate de utilajele de desz�pezire. Este o idee care, pus� in practic�, ar conduce imediat nu doat la fluidizarea si normalizarea traficului nocturn si diurn, ci si la cresterea sigurantei pietonilor. O alt� nedumerirea a tan�rului Adrian Nistor este legat� de apa care curge nonstop la pompele publice orasului. Este in mod clar o pierdere pl�tit� de toti barl�denii, ea fiind pl�tit� din bugetul public al orasului. Dac� tot este deversat� in canalizare si dac� tot curge f�r� intrerupere, de ce nu i s-ar g�si o utilizare? Iat� solutia: colectarea apei in bazine speciale si reintroducerea ei rapid� circuit, utilizarea acesteia, in sezonul cald, la irigarea spatiilor verzi. ‘Dac� apa sulfuroas� nu ar indeplini anumiti parametri, probabil c� ar putea fi folosit� in scop exclusiv industrial sau la sp�l�toriile auto, la actiunile de ‘r�corire’ a asfaltului pe timp de canicul�’, propune tan�rul. Si, pentru c� tot veni vorba despre temperaturi ridicate, Nistor, dusman declarat al lucrului prost f�cut, nu vede catusi de putin rostul existentei in oras a unor specii de copaci care nu au nicio utilitate public�, economic�, estetic� etc. Vizati sunt plopii, care nu dau nici lemn de calitate, nu fac nici flori, nici fructe si nici umbr�, dar exaspereaz� populatia cu puful pe care il elibereaz� prim�vara. Tan�rul le propune edililor s� isi indrepte atentia spre specii umbroase si care, in alte t�ri, transform� orasele in adev�rate oaze de verdeat�. �n acest fel, si copiii s-ar putea juca mai mult timp in parcuri, in zilele aride de var�. Cat despre parcuri, acestea nu ar mai trebui amenajate cu pietris m�runt care le intr� micutilor si in gur�, ci, ca in t�rile civilizate, cu pavele si platforme dintr-un cauciuc special conceput pentru aceast� destinatie. La capitolul economisire a banului public, Adrian Nistor propune ca toti stalpii de iluminat public s� fie prev�zuti cu mini-panouri solare, de genul celor cu care deja sunt prev�zute semafoarele cu lumin� intermitent�, din alte localit�ti, chiar si rurale. Solutia este deja implementat� cu succes in Copoul vasluian, care poate fi considerat un model de bune practici in domeniul energiei verzi. �n plus, de pe stalpii de iluminat public ar trebui s� dispar� definitiv cablurile de orice fel, in acest sens putandu-se emite o hot�rare de Consiliu Local care s� ii oblige pe cei care doresc s� le monteze la in�ltime s� aleag� varianta subteran�. Lucru care, implicit, ar permite copacilor ‘de umbr�’ s� creasc� mai inalti, deci s� devin� mai utili comunit�tii. �n fine, ultima dintr-un mult mai amplu sir de solutii identificate de Adrian Nistor se refer� la colectarea selectiv� a deseurilor, o problem� major� a localit�tii (si mai ales a locuitorilor!). ‘De ce n-am putea achizitiona si noi, fie singuri, fie in colaborare cu marii agenti economici din oras, iar aici m� refer la marile magazine, renumitele dozatoare de deseuri? Eu pot garanta c� un copil, care stie c� primeste in schimbul unei doze de aluminiu 10 bani, s� zicem, isi va pandi tat�l cand termin� berea si va merge singur la dozator s� isi ia b�nutii, cu care s� isi cumpere apoi dulciuri. Asta la nivel micro, pentru c� la nivel macro se pot dezvolta adev�rate facilit�ti pentru cei care colecteaz� selectiv. Adic�, ai cump�rat din magazinul meu, imi returnezi ambalajele, obtin facilitate fiscal� de la prim�rie iar tie iti dau un voucher de cump�r�turi, o reducere la unul sau mai multe produse, in functie, evident, si de interesul economic al magazinului. Ambele p�rti ar fi multumite. Astfel v�d eu responsabilizarea cet�teanului, pan� la civilizarea lui, inevitabil�. Cred, asadar, c� solutiile se g�sesc doar dac� se identific� foarte bine problemele!’, conchide Adrian Nistor.