Crestinii ortodocsi srbtoresc n fiecare an pe Sf. Mare Mucenic Dumitru, Smedru este denumirea popular a zilei de 26 octombrie cunoscut si sub numele de Snmedru ori Smedru.
Hagiografia traditional spune c Sfantul Dumitru a fost diacon la Tesalonic, martirizat cu lancea, in timpul prigoanei anticrestine de sub impratul Maximilian. Alte izvoare ne spun c Sfantul Dumitru era un nobil, ofiter, proconsul al Ahaiei. Ca urmare a faptului c l-a mrturisit pe Iisus Hristos, a fost martirizat in jurul anului 306 la 26 octombrie, cu lancea, la Tessalonic, iar in loc de sange, din trupul su a iesit mir. Cruciatii din Evul Mediu l-au adoptat, ca si pe Sfantul Gheorghe, drept patron al lor. Marele Mucenic Dumitru este venerat ca fiind unul dintre cei mai mari sfinti militari, atat in Biserica Ortodox, cat si in Biserica Catolic de rit bizantin si de rit roman, se srbtoreste la data de 26 octombrie. Acei crestini ortodocsi care urmeaz calendarul iulian il srbtoresc pe Sf. Dumitru la 8 noiembrie. S nu se fac confuzia intre Sf. Dumitru, izvoratorul de mir si Sf. Cuvios Dimitrie cel Nou (Basarabov), srbtorit in Biserica Ortodox Roman la 27 octombrie. Dup hramul Sfintei Parascheva, zilele Sfintilor Dumitru sunt ultima si cea mai important srbtoare din toamn, care, dup obiceiuri pastorale, marcheaz inceputul iernii. n credinta popular, anul este imprtit in var si iarn. Aceast divinitate popular aflat in opozitie cu San-George, care incuie iarna si inverzeste intreaga natur, Samedru desfrunzeste codrul si usuc toate plantele de pe camp. Dac in grdin, a rmas vreo floare neculeas si este inc frumoas si neofilit, nu o rupe. Se spune c frumusetea ei este inspre alinarea sufletelor celor morti. Exist credinta c in aceast zi, cldura intr in pmant si gerul incepe a-si arta coltii. Credintele si legendele populare il inftiseaz pe Samedru c pe un btran obisnuit, plcut lui Dumnezeu pentru btranetea sa pastor sau cresctor de vite, socotit a fi si patronul caselor si paznicul care-i apr pe oameni de fiarele slbatice Acum, in plin toamna, intr-o perioad de imbtranire simbolic a timpului, se consider c zeitatea popular murea si invia simbolic in cadrul unui ceremonial nocturn asemntor revelionului, numit focul lui Samedru, la care particip intreaga comunitate. Este o srbtoare cu caracter funerar, cu hramuri rsuntoare, ofrande cu colaci deliciosi, jocuri cu focuri vii si veghe ritual. Obiceiurile de Sfantul Dumitru erau asemntoare cu cele din preajma echinoctiului de primvar, cum erau focurile si rotile de foc – cu rol de purificare. Unul dintre cele mai spectaculoase obiceiuri care au loc in ajun de Samedru sunt denumite si focurile vii. Tinerii adunau din timp grmezi de lemne si de cetina uscat, in mijlocul crora infigeau un brad verde, reprezentare fitomorf a lui Samedru. Focul era aprins in noaptea ce premergea srbtorii si era intretinut cu lemne uscate, paie si resturile rmase de la melitatul canepii. n jurul lui se mancau ofrandele aduse de femeile vduve, se bea si se petrecea toat noaptea. Dimineata, la plecarea spre sat, flcii luau citiva tciuni aprinsi cu care, odat ajunsi acas, afumau gospodria si pomii din livad si aprind focuri in curti sau pe dealuri, peste care sar copiii, s fie sntosi, iar tinerii pentru a se cstori. Ritualul spune c cei care sar peste foc vor fi sntosi tot anul si feriti de boli si necazuri. Focul are menirea s alunge fiarele, de a inclzi mortii precum si puteri roditoare, astfel c dup ce este stins, oamenii arunc in grdin crbunii si cenusa. Acesta este un gest cu rol apotropaic, pomii fiind aprati de duntori si sunt roditori in anul care vine. Btranele si femeile vduve impart covrigi, paine, nuci, mere, struguri si prune uscate doar celor care sar peste foc. Tot astzi se pomenesc mortii. Se dau de poman coliv de Samedru, unt, lapte sau branz si colaci in form de cruce. Considerat patronul pstorilor, Samedru aduce in repertoriul superstitiilor un obicei strvechi pe care ciobanii din zona Moldovei il mai practic si astzi. Pentru a afla cum va fi iarn, pstorii isi aseaz cojocul pe iarb in mijlocul oilor, asteptand s vad ce oaie se va aseza pe el. Dac se va culca o oaie neagr, iarna va fi bun, iar dac se va culca o oaie alb, iarna va fi aspr. Un alt mod de a afla cum va fi iarn, este s urmresti mersul oilor in dimineata srbtorii Sfantului Dumitru. Dac dimineat se va trezi intai o oaie alb si va pleca inspre sud, iarna va fi grea; dac se va trezi o oaie neagr si va pleca spre nord, iarna va fi usoar. Traditia popular aminteste c de cade mult frunz in octombrie, anul urmtor va fi rodnic. Btranii au si superstitii legate de aceast srbtoare. Se spune c in cazul in care frunzele arborilor cad tarziu, toamna va fi lung, iarn grea si anul bogat in omizi. n credinta rural cum e ziua de Samedru, asa va fi toat iarna. Dac la Samedru e vremea aspr, va fi iarn grea, iar de va fi vremea bun, toamna va fi lung si frumoas iar dac in noaptea Sfantului Dumitru e lun plin si cerul e senin, iarna va fi bun, iar dac e lun plin si cerul e acoperit de nori, dac plou sau ninge, iarna va fi aspr, cu zpezi grele iar dac in aceast sear e lun nou, iarna se incepe curand si se termin repede, iar dac e lun plin, iarna se incepe curand si se termin tarziu. O alt credint popular din strbuni spune c dac in ziua de Sf. Dumitru tun, iarn care vine va fi usoar. Oamenii de la sat sunt atenti s vad si dac soarecii campului se indreapt ctre sate, pentru c asa stiu c iarna este aproape. Un alt semn care le atrage atentia oamenilor c vom avea o iarn grea este dac nucii si gutuii dau rod bogat. Sfantul Dumitru, Izvoratorul de mir, renaste obiceiuri frumoase si in alte zone din tar, in aceast sear mai multi flci se intrunesc la o cas, de unde pornesc apoi prin sat cantand din fluier si caval. ntre ei se afl si un fecior imbrcat ca o cadan, astfel capt bacsisuri. Obiceiul se mai numeste si datina Saiegiilor. Un alt obicei interesant era ca de Samedru, cand au fost aduse turmele in tomnatic, s se fac alesul oilor. Totodat se spune c acum e liber hotarul si nu-i bine s nu fie lsate turmele la pscut de ctre proprietarii terenurilor, ciobanii ii blestemau, Considerand c a fost refuzat pe Moise, acesta fiind un mare pcat. Mai exist obiceiul ca in ziua in care turma este separat si reincredintat stpanilor se poate vorbi de un ritual ciclic: la plecarea in munte ultima oaie era muls pe prag, cu mainile incrucisate, iar la 26 octombrie se repet procedeul, dar este aleas prima oaie din turm, iar cu laptele obtinut sunt stropite toate oile, precum si grajdul, fcandu-se si semnul crucii si rostind: Cum a dat lapte/ Aceast oaie/ Asa s dati si voi/ Cat iti tri.. n aceast zi se spune c pcurarii si ciobanii, cu clopurile frumos impodobite cu flori de munte, sunt primiti srbtoreste de intreaga comunitate si poate incepe petrecerea. Tot in aceast zi de octombrie se taie coama cailor tineri de 3 ani pentru ca aceasta s creasc frumoas. Se mai spune, in traditia romaneasc, c cei care vor pzi cu sfintenie aceast srbtoarea de Sfant Dumitru, nu vor semna usturoi si nu vor folosi pieptenul, vor fi feriti de boli, lupi sau lovituri. La Samedru, spun btranii c oamenii morti si ingropati s-ar transforma in moroi, varcolaci, strigoi si iesind din pmant s chinuiasc pe cei vii. n mitologia popular, srbtoarea Sfantului Dimitrie marcheaz sfarsitul verii pastorale, fiind numit si Ziua Soroacelor, pentru c in aceast zi se rezolvau si se lichidau toate socotelile, chiriile, imprumuturile, slujbele sezoniere, se stric stanele si alte intelegeri incheiate cu sase luni in urm, de Sangiorz (Sfantul Gheorghe, 23 aprilie) cand se tocmesc slugile pentru diverse treburi. De unde si zicerea ca la Sangiorz se incaier cainii iar la Samedru se sfdesc stpanii. Sf. Dumitru, impreun cu Sf. Gheorghe, imparte Anul Pastoral in dou anotimpuri simetrice, vara constituind-o perioada intre datele celebrrii celor doi sfinti, avand ca miez al timpului ziua Sf. Ilie. Un sincer LA MULTI ANI! tuturor celor ce-si serbeaz ziua onomastic cu numele de Dumitru si derivatelor sale.
Dan Horgan
Bibliografie:
– Adrian Fochi – Datini si eresuri populare de la sfarsitul secolului al XIX-lea, Editura Minerva, Bucuresti, 1976; – Arthur Gorovei. – Credinti si superstitii ale poporului roman Editur, Grai si Suflet – Cultur National, Bucuresti, 1995; – Antoaneta Olteanu – Calendarele poporului roman, Editura Paideia, 2001; – Elena Niculita Voronca – Datinile si credintele poporului roman, Editura Polirom, Iasi, 1998; – Gh. F. Ciausanu – Superstitiile poporului roman Editura Saeculum, Bucuresti, 2005; – Ion Ghinoiu – Obiceiuri populare de peste an, Editura Fundatiei Culturale Romane, 1997; – Ion Ghinoiu – Srbtori si obiceiuri romanesti, Editura Elion, Bucuresti, 2002; – Ion Ghinoiu – Zile si mituri. Calendarul tranului roman 2000, Editura Fundatiei PRO, Bucuresti, 1999; – Ion Talos – Gandirea magico-religioas la romani, Dictionar, Editura Enciclopedic, Bucuresti, 2001; – Irina Nicolau – Ghidul Srbtorilor Romanesti, Editura Humanitas, 1998; – Marcel Olinescu – Mitologie romaneasc, Editura Saeculum I. O., Bucuresti, 2001; – Mihai Coman – Mitologie popular romaneasc, Editura Minerva, Bucuresti, 1988; – Narcisa Stiuc – Srbtoarea noastr cea de toate zilele, vol. II, Editura Cartea de Buzunar, 2006; – Romulus Vulcnescu – Mitologie Roman, Editura Academiei R.S.R. Bucuresti, 1985; – Simion FIorea Marian – Srbtorile la romani, Editura Grai si Suflet – Cultur National, 2001; – Tudor Pamfile – Mitologia roman, Editura ALL, Bucuresti, 1997; – Vietile Sfintilor, Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1998.




