TRADITII SI OBICEIURI DE S�MEDRU SAU SF�NTUL DUMITRU

Crestinii ortodocsi s�rb�toresc �n fiecare an pe Sf. Mare Mucenic Dumitru, S�medru este denumirea popular� a zilei de 26 octombrie cunoscut� si sub numele de S�nmedru ori S�medru.

Hagiografia traditional� spune c� Sfantul Dumitru a fost diacon la Tesalonic, martirizat cu lancea, in timpul prigoanei anticrestine de sub imp�ratul Maximilian. Alte izvoare ne spun c� Sfantul Dumitru era un nobil, ofiter, proconsul al Ahaiei. Ca urmare a faptului c� l-a m�rturisit pe Iisus Hristos, a fost martirizat in jurul anului 306 la 26 octombrie, cu lancea, la Tessalonic, iar in loc de sange, din trupul s�u a iesit mir. Cruciatii din Evul Mediu l-au adoptat, ca si pe Sfantul Gheorghe, drept patron al lor. Marele Mucenic Dumitru este venerat ca fiind unul dintre cei mai mari sfinti militari, atat in Biserica Ortodox�, cat si in Biserica Catolic� de rit bizantin si de rit roman, se s�rb�toreste la data de 26 octombrie. Acei crestini ortodocsi care urmeaz� calendarul iulian il s�rb�toresc pe Sf. Dumitru la 8 noiembrie. S� nu se fac� confuzia intre Sf. Dumitru, izvoratorul de mir si Sf. Cuvios Dimitrie cel Nou (Basarabov), s�rb�torit in Biserica Ortodox� Roman� la 27 octombrie. Dup� hramul Sfintei Parascheva, zilele Sfintilor Dumitru sunt ultima si cea mai important� s�rb�toare din toamn�, care, dup� obiceiuri pastorale, marcheaz� inceputul iernii. �n credinta popular�, anul este imp�rtit in var� si iarn�. Aceast� divinitate popular� aflat in opozitie cu San-George, care incuie iarna si inverzeste intreaga natur�, Samedru desfrunzeste codrul si usuc� toate plantele de pe camp. Dac� in gr�din�, a r�mas vreo floare neculeas� si este inc� frumoas� si neofilit�, nu o rupe. Se spune c� frumusetea ei este inspre alinarea sufletelor celor morti. Exist� credinta c� in aceast� zi, c�ldura intr� in p�mant si gerul incepe a-si ar�ta coltii. Credintele si legendele populare il inf�tiseaz� pe Samedru c� pe un b�tran obisnuit, �pl�cut lui Dumnezeu pentru b�tranetea sa� pastor sau cresc�tor de vite, socotit a fi si patronul caselor si paznicul care-i ap�r� pe oameni de fiarele s�lbatice Acum, in plin� toamna, intr-o perioad� de imb�tranire simbolic� a timpului, se consider� c� zeitatea popular� murea si invia simbolic in cadrul unui ceremonial nocturn asem�n�tor revelionului, numit �focul lui Samedru�, la care particip� intreaga comunitate. Este o s�rb�toare cu caracter funerar, cu hramuri r�sun�toare, ofrande cu colaci deliciosi, jocuri cu focuri vii si veghe ritual�. Obiceiurile de Sfantul Dumitru erau asem�n�toare cu cele din preajma echinoctiului de prim�var�, cum erau focurile si rotile de foc – cu rol de purificare. Unul dintre cele mai spectaculoase obiceiuri care au loc in ajun de Samedru sunt denumite si focurile vii. Tinerii adunau din timp gr�mezi de lemne si de cetina uscat�, in mijlocul c�rora infigeau un brad verde, reprezentare fitomorf� a lui Samedru. Focul era aprins in noaptea ce premergea s�rb�torii si era intretinut cu lemne uscate, paie si resturile r�mase de la melitatul canepii. �n jurul lui se mancau ofrandele aduse de femeile v�duve, se bea si se petrecea toat� noaptea. Dimineata, la plecarea spre sat, fl�c�ii luau citiva t�ciuni aprinsi cu care, odat� ajunsi acas�, afumau gospod�ria si pomii din livad� si aprind focuri in curti sau pe dealuri, peste care sar copiii, s� fie s�n�tosi, iar tinerii pentru a se c�s�tori. Ritualul spune c� cei care sar peste foc vor fi s�n�tosi tot anul si feriti de boli si necazuri. Focul are menirea s� alunge fiarele, de a inc�lzi mortii precum si puteri roditoare, astfel c� dup� ce este stins, oamenii arunc� in gr�din� c�rbunii si cenusa. Acesta este un gest cu rol apotropaic, pomii fiind ap�rati de d�un�tori si sunt roditori in anul care vine. B�tranele si femeile v�duve impart covrigi, paine, nuci, mere, struguri si prune uscate doar celor care sar peste foc. Tot ast�zi se pomenesc mortii. Se dau de poman� coliv� de Samedru, unt, lapte sau branz� si colaci in form� de cruce. Considerat patronul p�storilor, Samedru aduce in repertoriul superstitiilor un obicei str�vechi pe care ciobanii din zona Moldovei il mai practic� si ast�zi. Pentru a afla cum va fi iarn�, p�storii isi aseaz� cojocul pe iarb� in mijlocul oilor, asteptand s� vad� ce oaie se va aseza pe el. Dac� se va culca o oaie neagr�, iarna va fi bun�, iar dac� se va culca o oaie alb�, iarna va fi aspr�. Un alt mod de a afla cum va fi iarn�, este s� urm�resti mersul oilor in dimineata s�rb�torii Sfantului Dumitru. Dac� dimineat� se va trezi intai o oaie alb� si va pleca inspre sud, iarna va fi grea; dac� se va trezi o oaie neagr� si va pleca spre nord, iarna va fi usoar�. Traditia popular� aminteste c� de cade mult� frunz� in octombrie, anul urm�tor va fi rodnic. B�tranii au si superstitii legate de aceast� s�rb�toare. Se spune c� in cazul in care frunzele arborilor cad tarziu, toamna va fi lung�, iarn� grea si anul bogat in omizi. �n credinta rural� cum e ziua de Samedru, asa va fi toat� iarna. Dac� la Samedru e vremea aspr�, va fi iarn� grea, iar de va fi vremea bun�, toamna va fi lung� si frumoas� iar dac� in noaptea Sfantului Dumitru e lun� plin� si cerul e senin, iarna va fi bun�, iar dac� e lun� plin� si cerul e acoperit de nori, dac� plou� sau ninge, iarna va fi aspr�, cu z�pezi grele iar dac� in aceast� sear� e lun� nou�, iarna se incepe curand si se termin� repede, iar dac� e lun� plin�, iarna se incepe curand si se termin� tarziu. O alt� credint� popular� din str�buni spune c� dac� in ziua de Sf. Dumitru tun�, iarn� care vine va fi usoar�. Oamenii de la sat sunt atenti s� vad� si dac� soarecii campului se indreapt� c�tre sate, pentru c� asa stiu c� iarna este aproape. Un alt semn care le atrage atentia oamenilor c� vom avea o iarn� grea este dac� nucii si gutuii dau rod bogat. Sfantul Dumitru, Izvoratorul de mir, renaste obiceiuri frumoase si in alte zone din tar�, in aceast� sear� mai multi fl�c�i se intrunesc la o cas�, de unde pornesc apoi prin sat cantand din fluier si caval. �ntre ei se afl� si un fecior imbr�cat ca o cadan�, astfel cap�t� bacsisuri. Obiceiul se mai numeste si �datina Saiegiilor�. Un alt obicei interesant era ca de Samedru, cand au fost aduse turmele in �tomnatic�, s� se fac� alesul oilor. Totodat� se spune c� acum e liber hotarul si nu-i bine s� nu fie l�sate turmele la p�scut de c�tre proprietarii terenurilor, ciobanii ii blestemau, Considerand c� a fost refuzat pe Moise, acesta fiind un mare p�cat. Mai exist� obiceiul ca in ziua in care turma este separat� si reincredintat� st�panilor se poate vorbi de un ritual ciclic: la plecarea in munte ultima oaie era muls� pe prag, cu mainile incrucisate, iar la 26 octombrie se repet� procedeul, dar este aleas� prima oaie din turm�, iar cu laptele obtinut sunt stropite toate oile, precum si grajdul, f�candu-se si semnul crucii si rostind: �Cum a dat lapte/ Aceast� oaie/ Asa s� dati si voi/ Cat iti tr�i.�. �n aceast� zi se spune c� p�curarii si ciobanii, cu clopurile frumos impodobite cu flori de munte, sunt primiti s�rb�toreste de intreaga comunitate si poate incepe petrecerea. Tot in aceast� zi de octombrie se taie coama cailor tineri de 3 ani pentru ca aceasta s� creasc� frumoas�. Se mai spune, in traditia romaneasc�, c� cei care vor p�zi cu sfintenie aceast� s�rb�toarea de Sfant Dumitru, nu vor sem�na usturoi si nu vor folosi pieptenul, vor fi feriti de boli, lupi sau lovituri. La Samedru, spun b�tranii c� oamenii morti si ingropati s-ar transforma in moroi, varcolaci, strigoi si iesind din p�mant s� chinuiasc� pe cei vii. �n mitologia popular�, s�rb�toarea Sfantului Dimitrie marcheaz� sfarsitul verii pastorale, fiind numit� si Ziua Soroacelor, pentru c� in aceast� zi se rezolvau si se lichidau toate socotelile, chiriile, imprumuturile, slujbele sezoniere, se stric� stanele si alte intelegeri incheiate cu sase luni in urm�, de Sangiorz (Sfantul Gheorghe, 23 aprilie) cand se tocmesc slugile pentru diverse treburi. De unde si zicerea ca �la Sangiorz se incaier� cainii iar la Samedru se sf�desc st�panii�. Sf. Dumitru, impreun� cu Sf. Gheorghe, imparte Anul Pastoral in dou� anotimpuri simetrice, vara constituind-o perioada intre datele celebr�rii celor doi sfinti, avand ca miez al timpului ziua Sf. Ilie. Un sincer �LA MULTI ANI!� tuturor celor ce-si serbeaz� ziua onomastic� cu numele de Dumitru si derivatelor sale.

Dan Horgan

Bibliografie:

– Adrian Fochi – �Datini si eresuri populare de la sfarsitul secolului al XIX-lea�, Editura Minerva, Bucuresti, 1976; – Arthur Gorovei. – �Credinti si superstitii ale poporului roman� Editur�, Grai si Suflet – Cultur� National�, Bucuresti, 1995; – Antoaneta Olteanu – �Calendarele poporului roman�, Editura Paideia, 2001; – Elena Niculita Voronca – �Datinile si credintele poporului roman�, Editura Polirom, Iasi, 1998; – Gh. F. Ciausanu – �Superstitiile poporului roman� Editura Saeculum, Bucuresti, 2005; – Ion Ghinoiu – �Obiceiuri populare de peste an�, Editura Fundatiei Culturale Romane, 1997; – Ion Ghinoiu – �S�rb�tori si obiceiuri romanesti�, Editura Elion, Bucuresti, 2002; – Ion Ghinoiu – �Zile si mituri. Calendarul t�ranului roman 2000�, Editura Fundatiei PRO, Bucuresti, 1999; – Ion Talos – �Gandirea magico-religioas� la romani�, Dictionar, Editura Enciclopedic�, Bucuresti, 2001; – Irina Nicolau – �Ghidul S�rb�torilor Romanesti�, Editura Humanitas, 1998; – Marcel Olinescu – �Mitologie romaneasc�, Editura Saeculum I. O., Bucuresti, 2001; – Mihai Coman – �Mitologie popular� romaneasc�, Editura Minerva, Bucuresti, 1988; – Narcisa Stiuc� – �S�rb�toarea noastr� cea de toate zilele, vol. II�, Editura Cartea de Buzunar, 2006; – Romulus Vulc�nescu – �Mitologie Roman�, Editura Academiei R.S.R. Bucuresti, 1985; – Simion FIorea Marian – �S�rb�torile la romani�, Editura �Grai si Suflet – Cultur� National�, 2001; – Tudor Pamfile – �Mitologia roman�, Editura ALL, Bucuresti, 1997; – �Vietile Sfintilor�, Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1998.