Str�inii si samsarii dau lovitura pe piata gr�ului

Agricultorii din judetul Vaslui lucreaz� si �n acest an f�r� profit. �n urma jocului dintre cerere si ofert�, fermierii obtin pentru un kilogram de gr�u �ntre 0,54 si 0,50 lei. Pe acest� realitate financiar�, produc�torii obtin un venit de 2.320 lei/hectar, �n timp ce cheltuielile se ridic� la 3.000 de lei. Cei avantajati sunt comerciatii care cump�r� de la marginea c�mpului, profit�nd de nevoile financiare mari ale fermierilor. Avantajati sunt si agricultorii str�ini, care obtin profit de pe suprafetele mari pe care le exploateaz�.

�n plin� campania de recoltare a graului, preturile de achizitie au sc�zut constant, astfel incat castigurile nete sunt cu mult sub nivelul cheltuielilor. Pan� la aceast� dat�, in judetul Vaslui s-au treierat 40.055 hectare sem�nate cu grau, dintrun total de 63.445 hectare, ceea ce reprezint� un procent de 63%. Preturile cu care se comercializeaz� graul din productia pe 2016 se situeaz� intre 0,54 – 0, 50 lei/kilogram. Gigel Crudu, directorul Directiei pentru Agricultur� a Judetului (DAJ) Vaslui, spune c�, desi sunt previziuni c� pretul la kilogramul de grau va scade sub 50 de bani, acest lucru nu se va intampla. „Indiferent de recoltele obtinute, in anii din urm�, preturile nu au sc�zut sub 0,50 lei/kilogram. Pentru un hectar de grau, respectarea unei tehnologii de varf necesit� cheltuieli care se ridic� la 3.000 de lei. Vorbim aici de aplicarea de ingr�s�minte chimice in dou� faze, trei tratamente impotriva bolilor etc. �n micile gospod�rii t�r�nesti, unde tehnologie nu se respect� in totalitate, cheltuielile ajung la circa 1.500 lei/hectar”, a spus Gigel Crudu. Pe aceste realit�ti financiare, dintr-un simplu calcul, reise c� fermierii sunt departe de a obtine profit de pe urma valorific�rii recolte la cereale. Spre exemplu, la o productie realizat� de 4.000 kilograme/ hectar, la 0,50 lei/kilogramul, un fermier castig� 2.080 lei. La aceast� sum� se mai adaug� si subventiile acordate de APIA, care ridic� castigul total la 2.740 lei. Din acest venit, fermierul trebuie s� achite proprietarului de p�mant arenda, care de regul� este de 600 kilograme/ hectar, adic� o valoare de 420 lei. Dup� ce trage linie, femierul mai r�mane in man� cu 2.320 lei, in conditiile in care cheltuielile legate de infiintarea culturii si respectarea tehnologiei se ridic� la 3.000 de lei.

Seceta man�nca din profit

�n general, fermele agricole care administreaz� suprafete agricole au un program de culturi care se bazeaz� pe mai multe culturi, printre care si porumbul, floarea-soarelui, rapit� etc. Atunci cand la cultura de grau se lucreaz� pe deficit, de la celeallte culturi se compenseaz� piederile si chiar se poate obtine un profit. „Din p�cate, in acest an, din cauza secetei persistente, productiile la porumb si floarea-soarelui vor fi mai mici. Astfel, fermierii nu vor mai putea scoate din aceste culturii banii cu care s� acopere piederile de la cultura de grau. �n ceea ce priveste productia medie realizat� la grau de pe suprafata secerat� pan� in prezent nu as vrea s� fac referire, pentru c� s-ar influenta in sens negativ pretul si produc�torii ar fi dezavantajati dac� comerciantii ar cunoaste recolta obtinut�”, a spus Gigel Crudu. �n prezent, din judetul Vaslui se achizitioneaz� masiv cantit�ti de grau atat de comercianti autohtoni, cat si de cei din str�in�tate. Chiar dac� tranzactiile sunt, in general, fiscalizate, multi fermieri sunt obligati s� vand� la un pret sc�zut din marginea campului. �n primul rand, cultivatorii nu dispun de spatii de depozitare a productiilor, iar multi produc�tori au contractate credite la b�nci si au nevoie de bani pentru a le achita. De asemenea, multi fermieri au nevoie acut� de bani pentru a finanta noul an agricol (s�mant� certificat�, combustibil etc.), in conditiile in care din data de 20 august se incepe sem�natul la rapit�.

Fermierii straini, pe plus

Pretul pentru tona de grau a sc�zut cu o treime fat� de aceeasi perioad� a anului trecut, in principalele regiuni ale t�rii, in frunte cu Banatul. Dac� pentru produc�torii agricoli str�ini, care detin suprafete intinse de teren, profitabilitatea nu este imposibil de atins, pentru fermierii romani, care sunt nevoiti s� pl�teasc� si arenda pe lang� materiile prime agricole, e o adev�rat� provocare s� isi scoat� investitia initial�. Multi dintre fermierii romani, care nu au puterea financiar� a investitorilor str�ini, exploateaz� suprafete mici de teren luate de la proprietari, pentru care pl�tesc o arend�. „La o cheltuial� de 3.000 – 3.200 lei pe hectar, cat e investitia in materiile prime agricole, o productie de cinci tone nu iti ajunge s� iti scoti cheltuielile, pentru c� pe lang� input-uri intr� si arenda care reprezint� intre 600 si 1.000 kg de grau. Astfel, ajungi la o productie de patru tone, pentru care pretul ar trebui s� fie cel putin 0,70 de lei kg ca s� iti recuperezi cheltuielile”, a spus Laurentiu Baciu, presedintele Ligii Asociatiilor Produc�torilor Agricoli din Romania.