A murit arhitectul Leonard Negruti

�n s�mb�ta dinaintea Rusaliilor, dup� o lung� suferint�, s-a stins Leonard Negruti, unul dintre personajele pitoresti ale Vasluiului. Radical �n multe privinte, un boem prin excelent�, cunoscutul arhitect a plecat s� fac� disident� �n alt� lume. Dumnezeu s�-l ierte si s�-l odihneasc�! Vrem s� ni-l amintim cum a fost – un om al convingerilor puternice, un intransigent si un h�tru, pentru c� cele dou� nu se exclud – si public�m din nou „Prezentul disidentei”, un articol scris �n 2010, �n care este rememorat� disidenta lui Leonard Negruti – singurul vasluian care, �ntr-un regim al t�cerii si fricii, a avut curajul s� cear� c�derea Ceausestilor.

Prezentul disidentei

�n 1988, arhitectul Leonard Negruti – Leutu sau „primarul”, cum ii spun prietenii – a f�cut un gest de neimaginat pentru Vasluiul „Epocii de Aur”. Cu o pensul� incropit� dintr-un p�m�tuf de b�rbierit si cu o vopsea improvizat� (tempera, aracet si ap�), a scris cu litere mari, de culoare galben�, JOS CEAUSU. Atat, pentru c� i s-a terminat vopseaua. Prea putin din numele sefului de atunci al statului, dar foarte mult pentru un Vaslui speriat, care credea c� „niste italieni” au venit in oras, special pentru a provoca agitatie. Leutu a fost descoperit, anchetat de Securitate, h�rtuit luni intregi si, intr-un final, iertat. A venit si a trecut o Revolutie de atunci, au trecut si niste ani si, cum-necum, totul pare c� s-a sters: si amintirea acestui eveniment, unic in istoria Vasluiului, si literele de 70 de centimetri, ingropate sub un strat de ciment… Leutu merit�, vorba bunului s�u prieten Fernando, m�car o pl�cut�. Pan� o va avea, iat� povestea dizidentei lui. Era 22 iunie 1988. Leutu venise de la munc� si, ca tot vasluianul, iesise la o bere cu prietenii, la celebrul „Select”. Acolo, afl� detaliile unui incident care il revolt�. „Mi se povesteste c�, dimineat�, la o alimentar� din oras, lumea s-a b�tut de la paine. O vanz�toare ascunsese dou� navete, oamenii au v�zut, au s�rit tejgheaua si au inceput s� fure painea. Mi-am zis c� e grav dac� am ajuns s� fur�m paine ca s� manc�m”, isi aminteste Leonard Negruti. „Cineva trebuie s� fac� ceva”, si-a spus el…

Fapta si d�ra galbena

„M-am dus acas�. Pe la ora 11.30-12.00 seara, am luat un p�m�tuf de b�rbierit, un kilo – gram de tempera, am amestecato cu aracet si ap� si…” Leutu si-a petrecut miezul noptii f�cand drumuri intre apartament (in blocul din spatele Casei de Cultur�) si trotuarul din fata bustului lui Constantin T�nase (vechiul amplasament, in laterala Casei de Cultur�, cu vedere la strada Stefan cel Mare, n.r.), locul in care a decis s� scrie mesajul s�u de protest: JOS CEAUSESCU. De ce cu vopsea galben�? „Aveam trei culori acas�, verde, rosu si galben. Nu am ales verdele – era atunci o problem� cu iredentismul -, rosu era culoarea partidului, asa c� a r�mas galbenul”, explic� Leutu. Cu litere foarte mari, de 70 de centimetri, a scris (cu intreruperi pentru alimentarea cu vopsea) doar JOS CEAUSU. „Atat, pentru c� s-a terminat si vopseaua, si trotuarul”. �n ciuda precautiilor pe care si le-a luat, a fost prins. �si stersese cat putuse urmele, dar dara l�sat� de pic�turi l-a dat de gol. A doua zi, dis-de-dimineat�, doi securisti mergeau pe dar� si d�deau rotocoale mari in jurul blocului. Pe trotuarul ing�lbenit deja nu se mai circula. Cateva cadre ale Militiei se chinuiau de zor, cu perii si ap�, s� spele textul. Nu se lua (compozitie bun�, pentru care Leutu a castigat o sticl� de sampanie). �n final, peste JOS CEAUSU s-a turnat beton. Ironic, dar tocmai „ingroparea” sub un strat de beton a acestui strig�t de revolt� ii asigur� meritata portie de eternitate… �n ianuarie ’89, arhitectul este chemat pentru prima dat� la Securitate. A fost intrebat dac� stie ceva despre un mesaj scris in Vaslui. „Stiti cine a scris? – m-au intrebat. Stiu. Eu. Au r�mas lemn”. De fiecare dat� cand era chemat, era pus s� dea declaratii scrise. Invariabil, declaratiile arhitectului aveau sapte pagini si jum�tate. Securistii care l-au anchetat nu l-au b�tut, dar i-au vorbit foarte urat si l-au amenintat. Pentru c� nu scoteau nimic in plus de la el, au sfarsit prin a-i umple apartamentul cu microfoane. Leutu le-a descoperit si le-a dezactivat. A fost chemat din nou…

Reconstituirea: �n loc de JOS, JOI!

„La ultima intrevedere cu cei de la Securitate, trebuia s� aib� loc reconstituirea. Pe aceeasi bucat� de trotuar, m-au pus s� reproduc mesajul pe care l-am scris pe 22 iunie. Securistii nu aveau nici m�car curajul s� spun� JOS… Am scris J, apoi O, iar cand am ajuns la S, au tipat la mine: acum scrie-l pe I!”, rememoreaz� Leonard Negruti. Oricat de amuzant� pare acum aceast� poveste, cand intre aparatul represiv de atunci si prezent s-au pus atatia ani, pentru Leutu cel din ’89, situatia era cat se poate de grav�. Venise vremea s�-si afle…

…sentinta

F�r� proces, f�r� o acuzatie clar formulat�, urma s� primeasc� o pedeaps�: „Securistul care m-a anchetat mi-a spus c� am trei variante. Varianta A: s� te condamn�m la 10 de ani de inchisoare; varianta A: s� te discut�m in Adunarea General� si te iert�m; si Varianta A: s� te discut�m in cadru mai restrans si s� te iert�m. Ce alegi? Am r�spuns repede: varianta A”. Si varianta A a fost: Leutu a fost discutat in cadru restrans, certat si iertat, dar pus s� promit� c� va vota cu Partidul Comunist Roman. Cateva luni mai tarziu, a venit Decembrie ’89. Leutu a putut vota cu altii. Sau… poate stiti, poate nu stiti, chiar cu el. Dar asta-i deja alt� poveste.

Sa se faca lumina!

V� mai amintiti clipele de intuneric, la propriu si la figurat, ale perioadei ceausiste, clipe in care gandeam impreun� si visam tot impreun�: Lumin�!? Clipele acelea nu vor fi sterse din memorie, oricat ar incerca timpul si oamenii locului s� le stearg�. Timpul si oamenii orasului t�u ar trebui s� lumineze, s� rememoreze, dac� nu s� venereze unii oameni ai locului care au cerut mai inainte decat noi toti Lumin�! Chipul sihastic, straniu, sofoclian (cu plete lungi si albe) al arhitectului Leonard Negruti a „cersit” mai inainte decat noi toti Lumin�, avand curajul devil (de la drac sau Dzeu), in vara anului 1988, s� scrie pe trotuarul din fata Casei de Cultur� a orasului nostru: Jos Ceausescu! Drept urmare a gestului s�u „satanic”, lumina (la propriu) nu s-a mai stins in acea sear� si, spre bucuria unora, a inviat (la figurat) pentru totdeauna, in decembrie ’89. Ast�zi ridiculizat, zis „Leutu” sau „primarul”, arhitectul Negruti nu cere nimic, nici m�car lumina unei pl�cute comemorative care s�-i aminteasc� gestul, asa cum a f�cut Brasovul cu eroul Babes din „focul” gestului s�u anticomunist. Voi, autorit�ti vasluiene, voi, care sunteti mai intelepti, mai luminati decat Sofocle al nostru, voi, care sunteti mai luminati decat anonimii orasului nostru, voi, care luminati chipurile insignifiante ale unor oameni comuni, transfromandu-i in portrete, asezandu-i in rama orasului nostru, voi nu vreti s� crucificati ast�zi, si nu maine, Lumina, s� strigati eroului nostru ast�zi in viat�, si nu maine in moarte: nu vreau s� m� numiti Satana! S� se fac� Lumin�! (Fernando Pester) P.S.: S� se fac� lumin� eroului nostru. Printre atatea pl�cute, statui si portrete de mucava, ar trebui s� existe la locul faptei o pl�cut� real� „in memoriam”, ca si gestul real si luminos al eroului nostru!

Romeo Cretu – 3 martie 2010