n perioada 2008 – 2014, firmele romnesti si strine din judetul Vaslui au concediat un numr total de 8.429 salariati. Grosul disponibilizrilor a fost fcut de societtile cu capital romnesc, care au trimis acas 6.758 de salariati. Dac n alte judete din Moldova investitorii externi si-au crescut substantial cifra de afaceri, n Vaslui, firmele strine si-au mentinut cifra de afaceri la doar 400 milioane de lei. n tot acest timp, afaceristii vasluieni solicit autorittilor – fr succes, deocamdat – s fie tratati pe picior de egalitate cu investitorii strini.
n ultimii sase ani de zile, economia judetului Vaslui a btut mai mult pasul pe loc. Atat firmele cu capital romanesc, cat si cele strine au operat concedieri colective de salariati, in timp ce cifra de afaceri a crescut nesemnificativ. Astfel, in perioada 2008 – 2014, firmele romanesti din judet si-au redus numrul de angajati de la 33.161 persoane la numai 26.403 persoane. Tot pe directia disponibilizrilor au mers si societtile cu capital strin, de la 5.583 salariati, in anul 2008, la numai 3.912 salariati, in anul 2014. Reducerea consistent a numrului de salariati s-a repercutat direct in performantele financiare ale agentilor economici. Dac cifra de afaceri a firmelor cu capital romanesc a crescut de la 3,9 miliarde de lei in 2008, la suma de 4,7 miliarde de lei in 2014, societtile cu administratori strini si-au mentinut cifra de afaceri la infima sum de 0,4 miliarde de lei. Potrivit unei analize realizate de „Ziarul Financiar”, doar firmele strine din Iasi si-au majorat numrul de angajati intre 2008 si 2014, de la 12.700 la 14.100, pe cand firmele private romanesti din acest judet au redus din angajati. n rest, in aceeasi perioad, in Bacu, Botosani, Neamt, Suceava si Vaslui, si firmele romanesti, si cele strine au tiat drastic din locurile de munc. n total, cele sase judete din Moldova superioar au pierdut 67.000 de locuri de munc intre 2008 si 2014. Din punctul de vedere al cifrei de afaceri, firmele cu capital privat romanesc din Bacu au avut venituri de 14,3 miliarde de lei in 2014, mai mult cu 1,2 miliarde de lei decat cele din Iasi si cu aproape 4 miliarde de leimai mult decat in Suceava. n Suceava, in aceast perioad, cifra de afaceri a firmelor private romanesti a crescut cu 2%, in conditiile in care in Bacu si Iasi a sczut, iar in Vaslui, Neamt si Botosani a crescut usor.
5.682 de angajatori activi
La data de 21 aprilie 2016, in economia judetului Vaslui erau activi un numr total de 5.682 de angajatori, in timp ce numrul salariatilor existenti pe piat se ridic la 55.317 persoane. Potrivit datelor Inspectoratului Teritorial de Munc Vaslui, in aprilie 2016 erau inregistrate un total de 60.070 contracte active, din care 54.458 contracte pe o perioad nedeterminat, iar restul, pe perioad determinat. Conform acelorasi informatii, la data de 21 aprilie 2016, un total de 2.189 contracte erau suspendate (salariati care au intrat in concediul de maternitate, concediii medicale etc.), din care 2.025 pe o perioad nedeterminat, iar 164, pe perioad determinat. Nu in ultimul rand, 332 de vasluieni lucrau detasati in baza unor contracte de munc.
Afaceristii romni cer sa fie tratati egal cu cei straini
Patronatul vasluian sustine c judetele din Moldova ar trebui s isi fac mai activ cunoscute realittile economice, gradul de srcie cu care se confrunt localittile, nivelul salariilor etc. „n ultima perioad, am avut discutii cu mai multi ministri ai Guvernului Ciolos, care recunosc situatia grea in care se afl Moldova. Dar nu e suficient. Factorul politic ar trebui s isi spun mai apsat cuvantul fat de modul cum isi duc oamenii viata aici. Nu am auzit de o strategie de dezvoltare economic a trii pe 30, pe 40 de ani. Fr o strategie, nu se face nimic”, a spus Ovidiu Copacinschi, presedintele Asociatiei Patronatului ntreprinderilor Mici si Mijlocii Vaslui. Oamenii de afaceri cer ca micile afaceri autohtone care achit sume importante ca taxe si impozite la bugetele locale s fie sprijinite in mod real. Astfel, intreprinztorii locali doresc ca IMM-urile s fie tratate pe picior de egalitate cu marile companii strine. „Cum companiile strine se impiedic in IMM-uri, imediat apar msuri in favoarea lor! Codul Fiscal a fost adoptat cu mult entuziasm, dar, de fapt, a adus suplimentarea taxelor si impozitelor. n tot acest timp, companiile strine nu pltesc sume semnificative din taxe si impozite la statul roman”, a mai spus Ovidiu Copacinschi.
