Ziua National fr Tutun este marcat, n fiecare an, n a treia joi din noiembrie, printr-o initiativ de a atrage atentia asupra impactului pe care l are fumatul asupra snttii oamenilor.
Agentia National Antidrog (ANA), prin intermediul centrelor sale de prevenire, evaluare si consiliere antidrog, foloseste acest prilej pentru a derula, la nivel national, activitti de informare-sensibilizare- constientizare n mediul scolar, familial si n comunitate, asupra riscurilor consumului de tutun si de formare de abilitti de viat sntoas. Avnd ca tem Ajut-m s cresc!a, Ziua National fr Tutun ofer Agentiei Nationale Antidrog cadrul informrii si sensibilizrii populatiei nefumtoare cu privire la riscurile la care se supune prin inhalarea fumului de tigar – asa numitul fumat pasiva -, alturi de ncurajarea acesteia din urm de a-si solicita dreptul la un aer fr fum de tigar, prin respectarea prevederilor legale n vigoare. De asemenea, specialistii ANA atrag atentia si asupra efectelor duntoare n planul snttii ale fumatului secundar, n special asupra copiilor care cresc n familii cu cel putin un membru fumtor. Fr voia lor, acestia sunt expusi atmosferei viciate de fumul de tutun si, n plus, exist un risc crescut de a deveni ei nsisi fumtori. De aceea, exemplul personal al printilor de nefumtori este cel mai bun mijloc pentru a si convinge copiii s nu fumeze. n Romnia, se fumeaz zilnic peste 5 milioane de pachete de tigri, iar aproximativ 85% dintre pacien- tii cu cancer bronhopulmonar sunt fumtori, potrivit Societtii Romne de Pneumologie. Totodat, studiile au artat c 89% dintre fumtorii din tara noastr si-ar dori s reduc numrul tigrilor sau s renunte complet la fumat. Conform Organizatiei Mondiale a Snttii, fumatul produce n prezent circa 6 milioane de victime anual, dintre care peste 5 milioane sunt utilizatori si ex-utilizatori, iar mai mult de 600000 sunt nefumtori expusi fumatului pasiv. Se estimeaz c, pn n anul 2020, numrul deceselor ar putea creste la 7,5 milioane pe an, fumatul determinnd 10% din totalul deceselor. Efectele negative ale fumatului nu se limiteaz la fumtor, ele rsfrngndu-se dramatic si asupra celor aflati n proximitatea sa. Fumatul pasiv este tot mai frecvent recunoscut ca factor de risc la locul de munc si ca o amenintare la adresa snttii publice. Numeroase studii arat c fumatul pasiv este o cauz a bolilor cardiace si a cancerului pulmonar la adultii expusi. n Europa, bolile legate de fumat fac anual 650.000 victime, 80.000 de decese fiind urmare a fumatului pasiv.
