Gabriela Cretu nu a fost aleas, duminic, n functia de vicepresedinte al PSD. Cele „1.780 de voturi (sau pe acolo”), dup cum a notat cu umor senatoarea PSD de Brlad pe o retea de socializare, au dus-o, totusi, foarte aproape de „functiile nalte de la partid”, mai exact, „prima sub linie!”. „Ca de obicei”, a continuat n cheie (auto)ironic Gabriela Cretu, care a oferit si explicatii pentru aceast candidatur si, celor care nu au avut prilejul s o asculte la congres, discursul rostit duminic n fata colegilor din tar.
n ciuda numrului mare de voturi pe care le-a primit si a sustinerii de care s-a bucurat din partea delegatilor organizatiilor judetene din Moldova, dar nu numai!, Gabriela Cretu nu a reusit s treac de linie. Dar candidatura parlamentarului vasluian nu poate fi nicidecum considerat un esec. S-ar putea spune c dimpotriv, avand in vedere motivatiile care au impins-o s candideze. „Se intreaba unii de ce am candidat?! Nu din naivitate, fiti siguri! Din asumare! Mi-ar fi fost mai comod s nu o fac”, a explicat Gabriela Cretu pe o retea de socializare. „Exist inc o parte a PSD autentic de stanga, mcar atat cat putem noi, romanii, s fim de stanga. Exist inc o parte care vede in partid un grup bazat pe valori si obiective comune. Exist o parte necaptiv! Aceast parte avea nevoie de o voce, ca s nu fie inbusit prin ignorare sau excludere… De asta am candidat! mpotriva curentului! Si m bucur c am fost atat de aproape!”, a scris Gabriela Cretu, multumindu-le celor care au avut incredere in ea, „1.780 de voturi (sau pe acolo)!”. „E absolut onorant, mai ales c au venit (voturile, n.r.) de la foarte multi colegi care au decis ei insisi asta! Ca de obicei, prima sub linie! De obicei, la functiile inalte de la partid, cciiin rest am avut prostul obicei de a fi tot prima…”, a notat Gabriela Cretu.
„Despre pericole si despre viitor”…
… a vorbit la congres Gabriela Cretu, intr-un discurs cerebral si, pe alocuri, chiar incomod. Mai jos, varianta integral a acestuia. „Dragele mele colege si dragi colegi, orice rang ati avea si de oriunde sunteti, Astzi, m voi adresa, din toat inima, ratiunii dumneavoastr! Va fi un discurs la rece! Despre pericole si despre viitor! Un partid de stanga capabil s exercite puterea e de nepretuit pentru o construi o societate bun pentru fiecare; poate propune proiecte, poate mobiliza energii, poate gsi un loc in lume acestei tri, cu oamenii ei cu tot. Partidul nostru ar putea asta! Din acest motiv, reprezint o tint permanent si o tentatie. Tint pentru cei care nu vor s schimbe starea de fapt, cci le convine, tentatie pentru cei care vor s-l privatizeze sau deturneze de la scopurile sale. Cu asta trebuie s ne obisnuim! S ne uitm la trile din jur, cci nu suntem singuri pe lume! Partidele social democrate, altdat la putere, au lsat locul populistilor de dreapta si extremistilor, cand nu au czut ele insele in aceste pcate. Partidul Social Democrat st inc foarte bine! Dar cine nu invat din experienta celorlalti e silit s o repete! Trim un moment in care este nevoie de viziune larg si pe termen lung, de rspundere fat de oameni si de curaj. Si s ne depsim propriile antipatii si propriile inhibitii! Nu neam adunat aici 4.000 de oameni dintr-o pur intamplare, ci pentru c ne pas… Pentru a nu ne submina viitorul – ca partid si tar – trebuie s invtm din lectiile altora. Erorile lor sar in ochi. Au rupt varful partidului de baza partidului, partidul de problemele reale ale oamenilor, cettenii de reprezentantii lor, tara de Europa si au lsat Uniunea European s se indeprteze de valorile sale constitutive! Ele sunt solidaritate, egalitate, libertate, justitie social, pace si multilateralism in solutionarea conflictelor; acestea sunt si valorile stangii! Dac vi se pare c unele pericole sunt deja in preajm, fiti siguri c nu e o intamplare! Ca s rezistm, nu e nevoie de vreo revolutie! E suficient doar s nu uitm motivele care ne-au adus impreun si instrumentele de care dispunem. Cci toate partidele vor puterea; si nu doar ele vor puterea; o vor si alte forte si institutii. Dar social democratii o pun in slujba societtii, a celor multi, n-o vor pentru ea inssi! Sau mai grav, pentru ei insisi. La noi, e nevoie de ceva in plus; s nu confundm increderea in oameni, cu credulitatea. Pan astzi, am czut in mai toate capcanele intinse de adversarii politici. Au spus adversarii c pe noi nu ne voteaz intelectualii si noi i-am crezut, in ciuda acelora, multi, care mereu ne voteaz! Dac nu ne plac intelectualii proprii, ci doar cei care reazm zidurile de la Cotroceni, s ne pzeasc consecventa noastr doctrinar de votul acestora, cci nu ne trebuie! Ne-au acuzat adversarii c suntem comunistii cei ri! Si, de 25 de ani, ne batem cu o fantom care nu ne mai bantuie demult; cei 30% nscuti intre timp nu inteleg cu cine ne batem, vreo 30% nu inteleg de ce ne batem iar restul voteaz oricum cu dreapta. Capitalismul slbatic ar fi o tint mult mai bun. Au spus adversarii c am fi partidul pensionarilor si unii s-au rusinat. Mcar de ne-ar vota toti pesionarii! Din pcate, doar o treime dintre cei in varst mai voteaz si nu obligatoriu pe noi… Ca social democrati nu trebuie s uitm c fiecare om e valoros si conteaz, fiecare generatie conteaz; femeile si brbatii conteaz, deopotriv; impreun, nu separat; nici pe liste separate! n fiecare categorie exist genii si idioti, oameni dedicati binelui public si infractori. Sarcina noastr, ca partid, este s-i gsim, pregtim si sustinem pe toti cei atasati binelui public si s-i orientm pe carieristi unde le e locul, la dreapta sau in mediul privat. Aici, in partid, cariera este doar rezultatul increderii celorlalti, capacittii si druirii, nu scopul pentru care se ader. Iar adversarii nu sunt doctori, s ne lum dup diagnosticul lor; poate nu ne vor binele! S-i tinem aproape si s invtm de la cei atasati valorilor noastre! S activm si sprijinim institutele social democrate, pentru c avem nevoie de propria noastr diagnoz si de propriile noastre solutii. E mare nevoie de solutii, capacitate si dedicatie, la cate probleme reale avem de infruntat – inegalittile economice si sociale, lipsa de oportunitti si sperant pentru cei sraci, violenta impotriva femeilor, si nu doar asupra lor, discriminarea, rasismul, neincrederea in institutiile democratice, supravegherea generalizat… Cci urmele trecutului totalitar chiar exist si trebuie infruntate dar asta se face cu mai mult democratie si mai mult participare, nu cu instrumentele de fort si supraveghere; vorbesc de democratie practicat, nu proclamat! Un partid mare nu e un executant politic, ci poate fi o locomotiv a istoriei. Noi avem urgent de rspuns la trei probleme esentiale privind calea de urmat. Ce facem cu statul?! Personal, cred c guvernului nu-i este permis – cum sustin ideologii dreptei – s se spele pe maini, ca Pilat din Pont, si s se retrag. Statul poate fi instrument de dezvoltare exceptional, mai ales atunci cand este singurul destul de puternic ca s negocieze fr predare neconditionat. Cu o conditie – s fie statul nostru, stat social, nu unul captiv intereselor corporatiste sau altor interese. Ce facem cu Europa!? Aceast Europ nu ne mai place si aud voci care-i cant prohodul, dup regula c orice nu merge bine, trebuie desfiintat; asa am fcut si cu industria si cu sistemul de irigatii. S nu repetm greseala! La constructia altei Europe, mai bune, trebuie s fim o voce puternic, ca un partid important ce suntem! Ce facem cu pacea in regiune si in lume?! Auzim deja „mari rzboinici” predicand in studiourile de televiziune. Noi nu trebuie s uitm un lucru – crizele si rzboaiele sunt provocate de cei care au bani si putere si pltite cu sangele si sudoarea celor care nu au. n ecuatia asta, s nu ne facem iluzii, noi suntem sracii… Stimate colege, stimati colegi, Sper s fi fost bine inteleas! Eu am considerat intotdeauna c oamenii se indeprteaz de politic si de partid atunci cand intalnesc prea multi politicieni care: – vorbesc fr s cread ce spun, – vorbesc fr s stie ce spun, – spun lucruri pe care nu le fac si – fac lucruri pe care nu le spun. Mi-am asumat riscul – sunt constient c e un risc – de a nu m numra printre acestia! Drept urmare nu v spun, in final, „Votati Gabi Cretu!” si nu-i votati pe altii. Nu cred in competitie; competitia poate fi adesea castigat prin viclenie sau fort. A spus-o Thomas Hobbes cu sute de ani in urm; si nu era chiar vreun stangist. Cred in solidaritate! La ea fac apel! Trebuie s fim ceea ce am fost si inc mai mult!”










