Multi copii refugiati ajung ne�nsotiti �n t�ri din UE

Multi copii refugiati ajung �n Uniunea European� ne�nsotiti si au nevoie de asistent� medical�, psihologic�, hran� si g�zduire pe termen lung, au ar�tat experti internationali prezenti la o conferint� la Bucuresti, preciz�nd c� este nevoie de sisteme de protectie �n t�rile �n care ajung.

Situatia refugiatilor din Europa a fost analizat� de experti din domeniul protectiei copilului si s�n�tate din peste 50 de t�ri, in cadrul Conferintei Regionale Europeane a Societ�tii Internationale pentru Prevenirea Abuzului si Neglij�rii Copilului (ISPCAN), organizat� la Bucuresti. Specialistii au incercat s� identifice, plecand de la experienta mai multor state care deja s-au confruntat cu valuri de refugiati, nevoile copiilor refugiati, dar si ale sustin�torilor acestora, familii sau rudele apropiate, al�turi de care acestia isi p�r�sesc tara natal�. Potrivit estim�rilor f�cute, din aprilie 2011 si pan� in prezent, aproape dou� milioane de sirieni si-au p�r�sit tara din cauza conflictelor, iar 800.000 dintre acestia tr�iesc in tabere organizate de-a lungul propriei granite. Turcia si Libanul au preluat cea mai mare parte a refugiatilor, in tabere in care acestia au acces limitat sau inexistent la servicii medicale, sociale, educatie, si in general la o viat� normal�. Expertii internationali au ar�tat c� mare parte dintre sirienii care isi p�r�sesc abia acum tara se indreapt� c�tre statele central si vest-europene, generand un flux masiv de refugiati, printre ei fiind si copii, care uneori nu supravietuiesc drumului sau care sunt in pericol s� devin� victime ale abuzurilor, violentei si traficului de persoane. „Este clar c� aici nu mai este in discutie accesul la educatie al unor copii, ci de acces la hran�, ad�post si protectie. (…) Autorit�tile trebuie s� se asigure c� acestia r�man al�turi de familiile si/sau insotitorii lor, sunt inregistrati, transportati si g�zduiti in conditii propice. Fie c� un copil cere asta, fie c� nu, trebuie s� i se asigure ceea ce este in interesul oric�rui copil”, a spus reprezentantul �naltului Comisariat pentru Refugiati al Natiunilor Unite (UNHCR), Carolina Marin. Reprezentantul UNICEF in Romania, Sandie Blanchet, a subliniat c� indiferent dac� un minor are statut de refugiat sau nu, el trebuie privit ca un copil, cu toate drepturile ce decurg din asta. „Acesti copii si familiile lor se afl� acum pe strad�, f�r� conditii normale de viat�. Dar primul lucru de care trebuie s� ne asigur�m este ca ei s� r�man� al�turi de familie, s� li se garanteze accesul la procedurile legale pentru a ajunge in state in care s� le fie protejate interesele si s� primeasc� ajutor specializat pentru nevoile lor. Iar dincolo de ceea ce se intampl� in Europa, sunt necesare eforturi reale pentru reducerea si eliminarea conflictelor care au generat in primul rand criza actual�”, a spus oficialul UNICEF. Un medic pediatru din Liban, oficial ISPCAN, Bernard Gerbaka, a declarat, la conferinta de la Bucuresti, c� isi aminteste mai degrab� de copiii pentru care nu mai poate face nimic decat de cei pe care reuseste s� ii salveze. „M� gandesc mereu ce as fi putut face pentru a-i salva, ce pot face pentru alti copii care vor suferi in acelasi mod? Sute de mii de copii pe care ii vedem de-a lungul vietii pot ajunge in situatia acelui copil al c�rui trup z�cea in urm� cu cateva s�pt�mani, neinsufletit, pe malul m�rii. Aceast� imagine a f�cut inconjurul lumii, dup� o alt� tragedie, in care cateva zeci de copii si adulti au fost g�siti morti intr-un camion, in Austria. Toti acesti copii sunt luati din c�minul lor si pusi la drum lung. Depinde de noi s� readucem fericirea in viata lor. Produci adrenalin� ca s�-i salvezi, produci endorfine cand ii salvezi”, a spus medicul, recunoscand in acelasi timp c� in momentul aparitiei primilor refugiati sirieni in Liban, nu exista o activitate organizat� pentru protectia lor. El a precizat c� foarte important este rolul organizatiilor neguvernamentale, ins� interventia acestora trebuie s� fie sprijinit� de c�tre guverne. „Mi sa spus: OMS stie totul si nu face nimic. Eu spun: OMS nu stie nimic si face de toate! ONG-urile ajut� refugiatii. Ajutati si voi ONG-urile! Pe lang� asta, oferiti si ad�post, si c�ldur�, recunoastere si dragoste fat� de copii”, a subliniat medicul libanez. Expertii internationali au precizat c� dincolo de identificarea nevoilor copiilor refugiati, trebuie identificate si solutiile de care au nevoie organizatiile si institutiile care lucreaz� cu refugiatii, astfel incat profesionistii si voluntarii s� poat� actiona eficient pentru ameliorarea situatiei acestora, dar in special pentru a fi capabili s� garanteze respectarea drepturilor omului si implicit ale copiilor. �n acest context, Prerna Humpal, de la Eurochild, a amintit si importanta pe care o are implicarea autorit�tilor europene, in contextul in care statele de pe continent promoveaz� intens respectarea drepturilor si bun�starea copiilor. Kornilia Hatzinikolaou, de la Agentia Ministerial� pentru S�n�tate Mintal� si Servicii Sociale din Grecia, a prezentat un amplu plan de actiune menit s� sprijine copiii aflati in situatii dificile. Ea a precizat c�, de la inceputul acestui an, peste 250.000 de refugiati au tranzitat Grecia, in drumul lor c�tre statele europene bine pozitionate economic, iar zeci de mii de copii, insotiti sau nu, se afl� printre adultii plecati din Siria. „Pentru ei, dar nu numai, migratia este riscant� si plin� de pericole. Departe de cas�, scoal�, familie si prieteni, s-au confruntat cu r�zboiul, ruina, violenta si rasismul. Nu au notiuni privind drepturile lor. Minorii neinsotiti, cel mai des, si-au pierdut rudele in conflictul din tar� si au nevoie de asistent� medical�, psihologic�, hran�, g�zduire pe termen lung. Ca si adolescentii, de altfel”, a spus reprezentanta Greciei.