Patronatul din judetul Vaslui se plnge c investitorii strini prefer s fac afaceri n Banat. Faptul c strinii nu ndrznesc s traverseze tara se reflect direct n potentialul economic. n timp ce n Timis activeaz aproape 14.000 de firme cu capital extern, Vasluiul are doar 391 de astfel de societti. Dac n Timis investitorii strini au pompat 1,2 milioane de euro, Vasluiul a atras doar 34.657 euro. Amnarea construirii autostrzii care s lege Moldova de Trgu Mures condamn, practic, Vasluiul si Moldova n ansamblu la subdezvoltare.
Timisul este unul din judetele care a profitat cel mai mult de pe urma economiei de piat. n timp ce industria Vasluiului a fost fcut praf, la portile Timisoarei, investitorii strini stau la coad. Datele Registrului National al Comertului confirm prpastia de capital si dezvoltare dintre cele dou entitti administrativ-teritoriale. Astfel, in perioada 1991 – 2014, in judetul Timis activau nu mai putin de 13.965 de societti cu participare strin la capital. Din acest punct de vedere, Timisul se situeaz pe locul al II-lea la nivel national, adunand 6,95% din totalul firmelor strine deschise in Romania. Spre comparatie, in Vaslui activeaz doar 391 de societti cu participare strin, ceea ce claseaz judetul nostru pe locul 42, ultimul, la nivel national. Pe segmentul valorii capitalului social subscirs in ultimii 24 de ani, balanta financiar inclin net in favoarea judetului de la granita de vest a Romaniei. n timp, strinii au investit in Timis 1.285.239 de euro (locul al III-lea la nivel national). n Vaslui, capitalistii strini au adus numai 34.657 de euro (locul 40 din tar).
Nu e o „ntrecere socialista”, dar…
Ionel Contantin, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultur Vaslui, confirm: foarte putini investitorii strini trec muntii s deschid afaceri in Moldova. Faptul c Regiunea Nord-Est nu dispune de o legtur rutier rapid cu vestul trii condamn, practic, regiunea noastr la subdezvoltare. „Pe lang Bucuresti, marea majoritatea a firmelor strine se inghesuie in Banat. Noi nu trebuie s privim atragerea de investitii ca pe o intrecere socialist intre judete. Trebuie s facem o promovare a strategiilor noastre de dezvoltare, s ne batem la nivel regional. Nu cheam altii din Neamt sau Iasi investitori s vin la noi in judet ca s pun bani”, a spus Ionel Constantin.
Autostrada lipsa, bomboana de pe coliva economiei
Si, pentru ca decalajul eco nomic dintre Banat si Moldova s se adanceasc si mai mult, a venit si vestea legat de autostrad. Potrivit Masterplanului General de Transport intocmit de Guvern si aprobat recent la Bruxelles, autostrada Ungheni – Iasi – Targu Mures ar urma s fie finalizat pan in anul 2030. n cazul in care Comisia European ar activa clauza structural pentru Romania incepand cu anul 2017, tronsonul de autostrad Ungheni – Iasi – Targu Neamt ar urma s fie realizat pan in anul 2020. „n ultimii ani, in Ardeal a fost investit un miliard de euro in lucrri de infrastuctur, in timp ce, in Moldova, numai 100 milioane de euro, adic de zece ori mai putini bani. Din aceast cauz, Moldova este in continuare suferind la capitolul infras truc tur. Noi ne dorim o autostrad care s ne lege de vestul Romaniei, drumuri rapide care s lege cele mai srace judete din zon (Vaslui si Botosani, n.r.) cu Iasul”, a mai spus Ionel Constantin. n prezent, firmele din Moldova care fac export in Europa au cheltuieli cu transportul mai mari cu 33% decat ale societtilor din Transilvania sau Banat, iar timpul de rulaj este dublu.
