Plou� numai unde nu trebuie!

Actiunea de centralizare a pagubelor produse de seceta excesiv� de la nivelul judetului Vaslui este �n plin� desf�surare. P�n� la aceast� dat�, mai multe localit�ti au transmis la Prefectura Vaslui proceseleverbale cu situatia culturilor agricole. Printre comunele grav afectate se num�r� Grivita, F�lciu, Berezeni, Perieni, G�gesti si Vetrisoaia.

Centralizarea datelor privind pierderile provocate de seceta excesiv� din judetul Vaslui confirm� compromiterea sever� a culturilor agricole. Spre exemplu, in comuna Vetrisoaia, gradul de d�unare al culturilor este intre 30 si 70%, fiind afectate de secet� 1.573 hectare cu porumb, 1.784 hectare cu grau, 982 hectare cu floarea-soarelui, 410 hectare cu lucern�, 153 hectare cu orz, 41 hectare cu rapit�. �n comuna Vetrisoaia exist� 6.510 hectare de teren extravilan, din care nu mai putin de 5.121 au fost compromise de secet�. Constatarea „plou� numai unde nu trebuie” este oarecum iro – nic�, dar perfect adev�rat�: in timp ce localit�tile din lunca Prutului, cel mai mare rau din Estul t�rii, sunt grav afectate de secet�, la Barlad, ploile torentiale au inundat cartiere intregi. Procedura de convocare a comisiilor locale pentru situatii de urgent� vizeaz� atat persoanele fizice, cat si persoanele juridice. Dac� pentru micii produc�tori datele privind pagubele provocate de secet� ajut� la reducerea impozi tului pe norma de venit, in cazul societ�tilor comerciale proceseleverbale ale comisiilor de constatare pot reprezenta baza in vederea acord�rii unor desp�gubiri. Din cadrul comitetelor locale pentru situatii de urgent� fac parte reprezentanti ai autorit�tilor locale, Directiei pentru Agricultur� a Judetului si Agentiei pentru Pl�ti si Interventie in Agricultur� Vaslui. Mircea Gologan, subprefectul judetului Vaslui, a precizat c� nu este stabilit un termen limit� pentru transmiterea acestor date. Produc� torii agricoli si societ�tile comerciale sunt cei care convoac� in plan local comisiile pentru situatii de urgent�. „Noi am transmis aceast� circular� c�tre prim�rii in data de 30 iunie. Dorim s� adun�m toate datele din teritoriu privind pierderile provo cate de secet�. Chiar dac� nu pri mesc bani, micii produc�tori, cat si socit�tile comerciale pot avea reduceri la impozitul pe norma de venit, respectiv la impozitul pe venit”, a explicat subprefectul Mircea Gologan.

Revine canicula!

Temperaturile maxime vor dep�si 30 de grade, in toat� tara, si vor ajunge pan� la 33 – 34 de grade in Muntenia, Banat, Crisana si Moldova, potrivit estim�rii Adminis tratiei Nationale de Meteorologie (ANM). �n aceast� s�pt�man�, in Moldova, vremea va deveni c�lduroas�, izolat canicular�, cu medii regionale ale temperaturilor diurne de pan� la 33 de grade si a celor nocturne de pan� la 18 grade.

Deja-vu-uri din �delta� B�rladului

Din cauza cantit�tii mari de precipitatii, dar si ca urmare a configuratiei specifice a terenului, instalatia de canalizare pentru ape pluviale din municipiul Barlad nu a mai f�cut fat�, creandu-se mai multe acumul�ri, pe str�zile Cpt. Grigore Ignat, Lunii, Grahilor, Traian si Alexandru Sahia. Pentru inde p�r – tarea efectelor fenomenelor hidrometeo periculoase, Inspectoratul pentru Situatii de Urgent� „Podul �nalt” al judetului Vaslui a intervenit cu 17 militari de la Detasamenului Barlad, 3 de autospeciale de interventie si 4 motopompe pentru evacuarea apei. Au fost afectate aproximativ 16 curti si 8 locuinte, apa ajungand prin unele locuri pan� la o inaltime de 30-40 cm. Evaluarea cantitativ� si valoric� a pagubelor produse de aceste fenomene se va face dup� incetarea situatiei de urgent�, echipajele de interventie ale inspectoratului fiind preg�tite s� actioneze in continuare vederea limit�rii si elimin�rii efectelor pro – duse de fenomenele meteorologice periculoase ce se pot produce in aceast� perioad�. Ritmicitatea inundatiilor care se produc la Barlad ridic� din nou (pentru a cata oar�?) problema reabilit�rii instalatiilor de canalizare, in special in zonele care sunt afectate la fiecare ploaie mai puternic�. Pe de alt� parte, atrag pompierii atentia, dincolo de responsabilit�tile care revin autorit�tilor locale in gestio narea unor astfel de fenomene, pentru a preveni si limita efectele produse de inundatii, si cet�tenii trebuie s� fie parte a acestor eforturi, asigurand intretinerea (cur�tarea, degajarea si decolmatarea) santu rilor, rigolelor si canalelor de scurgere a apelor pluviale si realizarea, acolo unde nu exist�, a acestora, precum si drenarea si asigurarea curgerii apei c�tre santurile de captare, astfel incat in gospod�rii aceasta s� nu mai b�lteasc�.