Scoala din satul Vinetesti – De la �nfiintare p�n� �n 1941

La data elabor�rii monografiei scolii, r�mas� inedit�, de c�tre �nv�t�torul Ioan C. Lovin �n 1941, ca si ast�zi, satul Vinetesti face parte administrativ din comuna Oltenesti, pe atunci �n judetul F�lciu, „asezat pe malul st�ng al p�r�ului Crasna”, majoritatea caselor din cauza apei fiind situate pe „coasta dealului”, pentru a se evita inundatiile. Se �nvecina cu satele Cordeni, Curteni, Leosti din judetul F�lciu, B�ltati si Tanacu, judetul Vaslui. R�ul Crasna desp�rtea judetele Vaslui si F�lciu. Comercializarea cerealelor era orientat� mai ales c�tre orasul Vaslui, drumul fiind considerat „anevoios” c�tre Husi, capitala judetului F�lciu. Autorul monografiei realizeaz� si c�teva aprecieri �n privinta toponimiei locului. „Vinetesti este un sat vechi de r�zesi, descendenti a unei familii Iv�nita, de unde i se trage numele. La �nceput s-a numit satul Iv�nit�sti, iar mai pe urm� a devenit Ivinetesti, despre care se vorbeste p�n� prin anul 1900. Mai t�rziu prin c�derea lui I, a devenit numele satului de azi Vinetesti”. Reces�m�ntul din 1930 atest� �n satul Vinetesti 136 cl�diri, 130 gospod�rii si 591 de locuitori, iar �n 1941 �nt�lnim 141 gospod�rii si 593 de locuitori. Primele buchii erau deprinse de copiii satului �n pridvorul bisericii. Originea „dasc�lilor” din Cordeni a permis mutarea scolii �n acest sat p�n� la 1 ianuarie 1914, c�nd prin ordinul Ministerul Instructiunii Publice cu nr. 16364 / 918 se �nfiinteaz� scoala primar� cu un singur post din satul Vinetesti, �n persoana �nv�t�torului Ioan Polcovnicu (1 ianuarie 1914-15 august 1916), venit din Dolhesti. Cursurile scolare s-au desf�surat la �nceput �n localul �nchiriat de la Dumitru I. Sopa, „�ntr-o camer� putin spatioas�”, cu un efectiv de 52 de copiii, din 1916 mut�ndu-se �n localul unui s�tean Zaharia, cu o chirie anual� de 100 de lei. Primul �nv�t�tor si diriginte al scolii din Vinetesti, Ioan Polcovnicu va fi mobilizat pe front si �si d� eroic viata pentru Patrie. �ntre 1916 si 1917 scoala si-a �ncetat cursurile si menirea cu care a fost �nzestrat�, aceea de-a educa copiii t�ranilor din Vinetesti. �nfr�ngerile din toamna anului 1916 si ocuparea capitalei de c�tre trupele germane conduse de von Mackensen au provocat retragerea din Moldova, prilej cu care �n Vinetesti soseste si �nv�t�torul refugiat Ioan B�gu �n 1917, pensionar la data redact�rii monografiei. A functionat �ntre 1 septembrie 1917 si 10 decembrie 1918 si �n 1920. Din 1918 scoala s-a mutat �n casa v�duvei de r�zboi C. Ciudin. „Mutat� din cas� cu putin mobilier, totusi scoala �si �ndeplineste cu succes rolul de educatoare a copiilor”. P�n� �n 1922 scoala cunoaste o perioad� de instabilitate, provocat� de plecarea �nv�t�torului Ioan B�gu, numerosii copiii orfani de r�zboi si perindarea a diversi suplinitori f�r� dragoste de scoal� si elevi. �nt�lnim ca �nv�t�tori pe Ioan Lupascu (10 decembrie 1918-1 februarie 1919), Mihai Bocan (1 februarie 1919-10 iunie 1919; 1 ianuarie 1920-1 septembrie 1920), Neculai B�tc� (10 iunie 1919-31 decembrie 1919), Chitic (1 septembrie 1920-30 decembrie 1920), Ioan Verdes (10 aprilie 1922-1 septembrie 1922), Iolea (1 septembrie 1922-1 noiembrie 1922). Directia scolii revine la 1 noiembrie 1922 �nv�t�torului provizoriu Ioan C. Lovin (1 noiembrie 1922-1 septembrie 1926; 1 septembrie 1927-1 septembrie 1930; 1 septembrie 1931-functiona si �n 1941), absolvent al Scolii Normale de B�ieti din B�rlad, seria 1921. Activit�tile scolare se desf�surau �ntr-o „od�it� mic�, cu mobilier insuficient” din localul �nchiriat la 1918 de la v�duva de r�zboi a locuitorului Tas� Ciudin. Aceasta era plecat� din sat. Materialul didactic era aproape inexistent. Activitatea din scoal� atrage atentia revizorului scolar I. Dragomirescu, fapt consemnat �n procesul verbal cu nr. 13. Prin ordinul Ministerului Instructiunii Publice cu nr. 88518 din 27 septembrie 1925, la sugestia revizorului scolar S. Bogdan, sunt aduse multumiri �nv�- t�torului Ioan Lovin pentru succesele elevilor scolii la examenul de absolvire susutinut �n centrul Oltenesti. Mai amintim pe preotul Timircan (11 octombrie 1924-21 ianuarie 1926), Maria Chitic (21 ianuarie 1926-31 martie 1926; 1 septembrie 1926-1 septembrie 1928; 1 septembrie 1931-1 septembrie 1932; 1 ianuarie 1934-1936; 1 septembrie 1937-1 septembrie 1939), Ioan Arhire (1 septembrie1930-1 aprilie 1931), Neculai Chiril� (1 septembrie-1 noiembrie 1930) si altii. Necesitatea unui edificiu de scoal� era imperioas�, din 1922 constituindu-se comitetul scolar de constructie a localului de scoal�, format din Ioan C. Lovin (�nv�t�tor) si locuitorii Vasile S. Chitic, Ioan Ciudin, I. Moldoveanu si Grigore Chiriac. S�tenii au colectat suma de 22941 de lei (existau 60-70 capi de familii), dar au asigurat gratuit t�ierea si transportul lemnelor din p�dure, date de ocolul silvic Cretesti. Prefectura judetului F�lciu ofer� un sprijin financiar de 22014 lei. Lucr�rile de constructie sunt �ncepute �n prim�vara anului 1923. Piatra pentru temelia scolii provine de la un fost han (rates de post�) foarte vechi. Temelia hanului a fost descoperit� prin informatiile obtinute de la Mihalache Chitic, cel mai b�tr�n om din sat la acea vreme (1923). „Hanul s-a ruinat cu vremea, astfel a fost distrus, iar c�r�mida luat�. Temelia �ns� a fost acoperit� de p�m�nt �n timpul ce s-a scurs, dar fiind de piatr� a r�mas neatins�”. Cu ajutorul copiilor a fost extras� cantitatea de 25 m� de piatr�. Peretii scolii sunt ridicati din chirpici de mesteri angajati �n acest sens. Piatra fundamental� este pus� la 15 iulie 1923 de N. Tiron, prefectul liberal al judetului F�lciu, si revizorul scolar S. Bogdan. Acoperisul este executat �n toamna anului 1923, iar la 1 noiembrie 1924 �ncep cursurile scolare �n noul local de scoal�, construit �n marginea de r�s�rit a satului, unde s-a primit �n acest scop prin reforma agrar� din 1921 o suprafat� de dou� hectare de p�m�nt (aici era ridicat localul), ce au servit pentru gr�dina scolar�, �n c�mp primind 3 hectare teren agricol din mosia expropriat� Budesti a Eleonorei Volenti (toat� suprafata de 5 ha).Tipul scolii este 1, cu o singur� sal� de clas� (9,50 x 6 m. si �. de 3,50 m ), cancelarie si si sal� de intrare. Cele mai �ndep�rtate locuinte se aflau la 800 m. de scoal�. �nv�t�torul Ioan C. Lovin va fi r�spl�tit de c�tre Minister cu ordinul „R�splata muncii pentru constructii scolare”, clasa a II-a, iar �n 1925 �i va aduce multumiri. Prin ordinul revizorului scolar cu nr. 5233 / 1924 a fost �nfiintat din 11 octombrie 1924 al doilea post de �nv�t�tor, ocupat de suplinitori. �n 1928 urma s� se �nceap� examenele pentru absolventii de 7 clase, �ns� cursurile sunt reduse iar la 4 clase, iar din 1933 s-au reintrodus cursurile de 7 clase. Urm�rile cutremurului din 9 / 10 noiembrie 1940 se resimt si asupra localului de scoal� din Vinetesti: „desprinderea lutului la doi pereti, �n exterior”, d�r�marea „fundurilor de la pod si stricarea tavanului �n interior „aproape �n �ntregime”. Executarea rapid� a reparatiilor a f�cut posibil� desf�surarea regulat� a cursurilor scolare �ncep�nd cu 15 decembrie 1940, dup� cutremur scoala function�nd �n locuinta directorului Ioan Lovin. �nv�t�m�ntul practic era aplicat �n cadrul gr�dinii scolare. �n sat �si desf�sura activitatea „casa de sfat si citire Ion Creang�” �nfiintat� la 2 mai 1922 si transformat� la 11 octombrie 1922 �n c�minul cultural cu acelasi nume al povestitorului nepereche. La data �nfiint�rii num�ra 22 de membri. C�minul trece sub auspiciile Fundatiei culturale „principele Carol” la 23 martie 1923, prin ordinul cu nr. 4393. Biblioteca C�minului cultural se p�stra �n interiorul scolii si num�ra la data redact�rii monografiei 671 volume si 491 de publicatii. �nv�t�torul Ioan Lovin a fost secretar, bibliotecar si presedinte al C�minului cultural. Cooperativa scolar� „Brazda” a fost �nfiintat� la 24 octombrie 1938, aprobarea Institutului National al Cooperatiei survenind �n 1939, c�nd num�ra 47 de membri (va creste la 72) si un capital subscris de 2350 de lei. La Vinetesti functiona si o Banc� popular�. Autorul monografiei ne red� si o list� cu fiii satului �n viat� la 1941, pe care o red�m: Ioan Lupascu (inspector financiar, Bucuresti), Zaharia Manole (c�pitan, Regimentul 25 Infanterie, Vaslui), Mihai Chitic (c�pitan, Regimentul 29 Infanterie, Tecuci), Teodor Prepelit� (c�pitan, B�rlad), Grigore Timircan (�nv�t�tor, Albesti, judetul F�lciu), Constantin Mih�ilescu (inginer agronom, Bucuresti), Panait Chitic (�nv�t�tor, licentiat, Cretesti-F�lciu), Neculai Dasc�lu (�nv�t�tor, B�ltati-Vaslui), Gheorghe Dasc�lu (�nv�t�tor, Cr�sn�s�ni-F�lciu), Ioan Albescu (�nv�t�tor, Br�ila), Ecaterina Chitic (�nv�t�toare, Cretesti- F�lciu), Maria Chitic (�nv�t�toare, Cordeni- F�lciu), Mariana St. Chitic (educatoare, gr�dinita de copiii), Grigore Chiriac (functionar, Vaslui), Teodor Gordu (functionar, Husi), Petru Popovic (mecanic, Tecuci), Dumitru Popovici (comerciant, Husi), Constantin Albescu, Mihai Ciudin, Mihai Alexandru (pensionari MAN, Galati, Iasi si Husi), preot Gheorghe Mih�ilescu (Deleni, F�lciu), Mihai Gav. R�scanu (plutonier, Regimentul 25 Infanterie, Vaslui), Neculai Manole (jandarm), Constantin I. Andrian (pensionar CFR, Iasi), Gheorghe Dasc�lu (�nv�t�tor, Tanacu-Vaslui), Ioana Covrig (profesoar� de lucru, Rosiorii de Vede), Natalia Ghe. Chitic (profesoar� de fizicochimice, Liceul de fete din Vaslui), Ioana Polcovnicu (�nv�t�toare, Stroesti-F�lciu), Eugenia B�tc� (functionar, Bucuresti), Constantin Ouatu (perceptor de centru, Oltenesti-F�lciu), Gheorghe Chitic (perceptor de centru, Voila-F�g�ras), Lina Alecu (functionar, Bucuresti), Gheorghe Andrian (subcomisar, Vaslui), Grigore I. Andrian (comerciant, Bucuresti), Mihai Lupascu (functionar MF, Oltenesti-F�lciu), Costin Morosanu (sergent reangajat, MAN Bucuresti), Constantin Chitic (sergent, Pioneri-Galati), Gheorghe Ursache (pensionar CFR, Vaslui), Constantin Timircan, Ioan Moldovanu (functionari CFR, Adjud si Brasov), Paraschiva Dasc�lu (�nv�t�toare, Giurgesti-F�lciu), Ioan V. Andrian si Vasile V. Andrian (comercianti, Bucuresti). Din satul Cordeni, ast�zi unificat cu Vinetestii, se trage marele geolog Grigore S. R�ileanu, (1911 – 1966), a c�rui biografie o creion�m �n continuare. S-a n�scut �n satul Cordeni, comuna Vinetesti, judetul F�lciu, ast�zi comuna Oltenesti, judetul Vaslui. Absolvent al Liceului de b�ieti „Cuza Vod�” din Husi �n 1932. A fost profesor la Universitatea din Bucuresti. A publicat peste 60 de lucr�ri stiintifice �n tar� si str�in�tate. Dintre preocup�rile sale enumer�m: geologia, tectonic�, stratigrafie, substantele minerale utile (�n special c�rbunii) din diferita regiuni ale Rom�niei. Opera: Cercet�ri geologice �n regiunea Svinita-Fata Mare,1952; Geologia general�, Pentru uzul studentilor facult�tilor de geologie si geografie, Editura tehnic�, Bucuresti, 1959, 388 p., cu ilustratii + o hart� + erat� (Cota de la B.A.R. – II 397781); prof. Grigore R�ileanu, prof. Nicolae Grigoras, prof. Nicolae Oncescu, Terentiu Plisca, Geologia z�c�mintelor de c�rbuni cu privire special� asupra teritoriului R.P.R., Editura Tehnic�, 1966, 344 p., cu ilustratii + 2 foi planse (Cota de la B.A.R. – II 460100); Grigore R�ileanu, Simon Pauliuc, Geologie general�, 1969; Aspects fondamentaux de la g�ologie du m�sozoique de Roumanie, par Gr. R�ileanu, D. Patrulius, M. Bleahu sett S. N�st�seanu, Bucarest, 31 p., + 5 foi tabele + 1 foaie hart�, �n „Annuaire du Comit� d’�tat pour la g�ologie, XXXVI, Extrait (B.A.R. – II 613848); �tat actuel des connaissances sur la pal�ozoique de Roumanie, par Gr. R�ileanu, D. Patrulius, O. Mir�ut� sett M. Bleahu, Bucarest, 1968, 22 p., + 1 foaie hart�, �n „Annuaire du Comit� d’�tat pour la g�ologie, vol. XXXVI, Extrait (B.A.R. – II 613847); Prof. dr. docent Grigore R�ileanu, conf. dr. S. Pauliuc, Geologie general�, Editura Didactic� si Pedagogic�, Bucuresti, 1969, 462 (-464) p., cu ilustratii si o foaie hart� (B.A.R. – II 542874). Grigore R�ileanu, Saulea Emilia, Contributii la orizontarea si cunoasterea variatiilor de facies ale paleogenului din regiunea Cluj si Jibou (NV bazinului Transilvaniei), 1955; Grigore R�ileanu, S. Nastaseanu, Vasile Mutihac, Cercet�ri geologice �n regiunea Anina-Doman (Zona Resita-Moldova Nou�, Banat), Extras, 1957; Grigore R�ileanu, Cercet�ri geologice �n regiunea Rosia (Muntii P�durea Craiului), Extras, 1956; Grigore R�ileanu, Consideratii generale asupra geologiei Banatului de Vest, Extras, 1957; Grigore R�ileanu, Magdalena Iordan, Eugenia S�ndulescu, Consideratii asupra Paleozoicului inferior din zona C�l�rasi, Extras, 1967; Grigore R�ileanu, Grigore Nastaseanu, C. Boldur S., Sedimentarul Paleozoic si mezozoic al Domeniului Geticdin partea Sud- Vestic� a Carpatilor Meridionali, Extras, 1964; Grigore R�ileanu, Magdalena Iordan, Studiul brachiopodelor liasice din zona Svinita, Extras, 1964; Grigore R�ileanu, Magdalena Iordan, Studiul Devonianului din forajul de la Mangalia, Extras, 1966.

Costin Clit