Scoala din rural, mai orientat� pe rezolvarea problemelor elevilor dec�t pe cresterea rezultatelor

Climatul educational din rural este, �n general, perceput ca pozitiv, �ns�, �n lipsa serviciilor specializate, scoala este orientat� c�tre rezolvarea problemelor elevilor sau chiar ale familiei si mai putin pe �mbun�t�tirea rezultatelor, reiese dintr-un studiu prezentat, miercuri, de World Vision.

World Vision Rom�nia a lansat, miercuri, studiul �Dialog pentru calitatea educatiei. Scoala v�zut� prin ochii elevilor si p�rintilor�, realizat �n special �n scoli din mediul rural din sase judete. Cercetarea arat� c� familiile elevilor din scolile din mediul rural au, �n cea mai mare parte, un nivel foarte sc�zut de educatie. Astfel, din r�spunsurile oferite de p�rinti rezult� c� peste jum�tate dintre ei nu au finalizat nici m�car opt clase. Studiul a vizat mai multe aspecte, printre care si spatiile de �nv�t�m�nt, care par a nu mai fi o problem� �n scolile studiate. Practic, dou� treimi dintre elevi au o clas� numai a lor, iar aproape o treime ocup� o sal� �n dou� schimburi. Similar, �n privinta cabinetelor si laboratoarelor, aproape 90 la sut� din scoli detin astfel de spatii, cele mai multe fiind cabinetele de informatic�. Aceste spatii sunt �ns� subutilizate, la sub 10 la sut� din capacitate, inclusiv la fizic�, chimie si biologie. �n plus, p�rintii fie afirm� c� nu stiu de existenta laboratoarelor, fie spun c� acestea nu exist�. Conform aceluiasi studiu, auxiliarele curriculare sunt folosite la majoritatea orelor la disciplinele de examen (limba rom�n� si matematic�) si la un procent din ce �n ce mai mic de ore la educatie fizic�, geografie, stiinte, limbi moderne, istorie, educatie tehnologic� si arte, la acestea din urm� doar la unele ore. De asemenea, mijloacele audio si video sunt, si ele, slab utilizate, mai putin de o treime dintre elevi semnal�nd folosirea s�pt�m�nal� a multimedia (cumulat, la toate disciplinele), iar 87 la sut� dintre elevi raporteaz� folosirea lor cel putin o dat� pe lun�. Aproape nou� la sut� dintre elevii chestionati spun c� nu folosesc deloc multimedia. Initiatorii studiului mai spun c� o situatie similar� se constat� referitor la utilizarea computerului �n clas�, 71 la sut� dintre elevi spun�nd c� fac acest lucru doar o dat� pe lun�. �Dac� excludem disciplinele de specialitate, calculatorul este folosit doar la 1-2 la sut� din num�rul orelor de curs, circa 10 la sut� din elevii chestionati declar�nd c� nu folosesc deloc calculatorul. (…) Situatia este agravat� si de lipsa conexiunii la internet, doar 38 la sut� dintre elevi afirm�nd c� au acces �n timpul orelor de curs�, se arat� �n studiu. �n ce priveste procesul didactic, elevii cred c� programul scoalr adecvat, �ns� mai putin de jum�tate dintre ei consider� temele pentru acas� ca fiind corespunz�toare. Initiatorii studiului au mai constatat c� cei mici au cu regularitate teme scrise, cel putin la trei discipline �n fiecare zi. �n privinta centr�rii activit�tii scolare pe predare, peste 80 la sut� dintre elevi afirm� c� mai mult de jum�tate din timpul unei ore obisnuite de curs ascult� explicatiile profesorului. Pe dea alt� parte, putin peste 50 la sut� dintre copii spun c� activit�tile de �nv�tare �n grup sunt predominante, ei fiind descurajati s� colaboreze �n timpul activit�tilor de �nv�tare. �n plus, profesorul dirijeaz� strict procesul de �nv�tare, nivelul autonomiei elevilor fiind redus. Studiul a evaluat si sprijinul acordat elevilor si au remarcat c� majoritatea profesorilor din scolile cuprinse �n esantion sunt dispusi s� ofere feedback si ajutor elevilor. �Peste jum�tate dintre elevi consider� chiar c� evaluarea si notarea ca fiind obiective. Alte puncte tari ale profesorilor sunt explicarea criteriilor de evaluare si explicarea motivelor acord�rii unei anumite note. Aceast� situatie atrage dup� sine o �ncredere sporit� �n scoal� , arat� specialistii. �n privinta comunic�rii referitoare la rezolvarea unor probleme din scoal�, circa 20 la sut� dintre elevi si aproximativ 15 la sut� dintre p�rinti au semnalat scolii diferite aspecte negative. Potrivit initiatorilor studiului, majoritatea elevilor si a p�rintilor semnaleaz� aceste aspecte negative dirigintelui sau unui alt profesor, dup� care urmeaz�, ca persoane preferate �n astfel de situatii, alti p�rinti, directorul scolii si, �n foarte mic� m�sur�, autorit�tile locale sau comitetul de p�rinti. �Se prefer� actiunea individual� si nu cea colectiv�, organizat�, se arat� �n studiu. Din cercetare a mai rezultat c� peste 64 la sut� dintre elevi si aproape 80 la sut� dintre p�rinti se adreseaz� scolii si atunci c�nd este vorba de problemele personale ale copilului sau ale familiei. �Pe l�ng� dimensiunea pozitiv�, care arat� �ncredere reciproc�, a acestei relatii, apelul la scoal� poate fi datorat si absentei persoanelor resurs� din comunitate (asistentii sociali etc.), scoala fiind nevoit� s� preia probleme care nu sunt, neap�rat, de competenta ei�, se mentioneaz� �n cercetare. De asemenea, s-a constatat c�, �n general, elevii sunt mult mai bine informati �n privinta activit�tii scolii dec�t p�rintii lor. Astfel, marea majoritate a p�rintilor nu a putut indica mai mult de o activitate desf�surat� �n scoal� �n ultima lun�, �n timp ce la elevi num�rul mediu de activit�ti indicate se apropie de dou�. Procentul p�rintilor si al elevilor care fac parte din organismele consultative este semnificativ. Aproximativ o treime dintre elevi si un sfert dintre p�rinti declar� c� sunt membri �n organismele consultative respective, la nivel de clas� sau de scoal�. Pe de alt� parte, r�spunsurile privind frecventa �ntrunirii acestor organisme consultative si aspectele discutate sunt mai nuantate (doar o treime dintre respondenti, din ambele grupuri tint�, declar� c� acestea se �ntrunesc periodic). �De exemplu, aproape jum�tate dintre elevi si dou� treimi dintre p�rinti declar� c� sunt consultati �n privinta alegerii disciplinelor optionale – chiar dac� legislatia �n vigoare prevede obligativitatea acestei consult�ri; doar o treime dintre p�rinti sunt consultati �n procesul de elaborare a bugetului scolii, aproape jum�- tate �n procesul de planificare general� a activit�tii din scoal� si peste 60 la sut� sunt informati privind realizarea acestor activit�ti planificate. Pe de alt� parte, marea majoritate a p�rintilor au declarat c� au contribuit la cump�rarea unor auxiliare curriculare si, �n plus, c� acestea sunt folosite si sunt utile la clas�, se mai arat� �n studiu. Initiatorii documentului cred c� atitudinea fat� de scoal� este determinat� si de modul �n care elevii percep utilitatea celor �nv�tate, iar cea mai mare utilitate perceput� se �nregistreaz� la disciplinele considerate, traditional, ca fiind cele mai importante (limba rom�n� si matematica), pe locurile urm�toare fiind limbile moderne si geografia. Cele mai putin utile sunt considerate artele si educatia tehnologic� (care include si TIC). Atitudinea fat� de scoal� se poate evalua si prin intentiile elevilor si ale p�rintilor de a continua sau nu studiile dup� terminarea gimnaziului. �La nivel mediu, doar 75 la sut� dintre elevi si aproape 80 la sut� dintre p�rinti declar� c� ei (sau, respectiv, copiii lor) vor continua studiile, �n liceu sau scoala profesional�, dup� clasa a VIII-a, ceea ce arat� un procent posibil de p�r�sire timpurie a scolii mai mare dec�t media national� (aproximativ 17 la sut�) – deci, �ngrijor�tor�, mai rezult� din studiu. Specialistii afirm� c� principalele cauze pentru care elevii ajung s� abandoneze studiile sunt de natur� economic� si financiar�.