CC a decis, miercuri, cã obligatia de a face cerere pentru ca un elev sã nu participe la ora de religie, prevãzutã în Legea educatiei, este neconstitutionalã, oficiali ai Curtii precizând cã, urmare a hotãrârii, o astfel de solicitare va trebui fãcutã doar de cei care vor sã studieze disciplina.
„Religia face parte din planul cadru. Pânã acum, elevul major, pãrintele sau tutorele trebuiau sã facã o cerere pentru a nu participa la cursurile acestei discipline. În urma deciziei de astãzi (miercuri – n.r.), s-a stabilit cã trebuie sã spui când vrei sã participi la cursurile de Religie, nu sã spui când nu vrei. Astfel, s-a decis cã aceste cereri vor fi completate doar de cei care vor sã facã religia”, au precizat oficiali din cadrul Curtii Consitutionale. Prin decizia de miercuri, judecã torii CC au stabilit cã prevederile articolului 9 alineatul (2) din Legea învãtãmântului numãrul 84/1995 si cele ale articolului 18 alineatul (2) teza întâi din Legea educatiei nationale nr. 1/2011 sunt neconstitutionale. Primul articol de lege prevede: „La solicitarea scrisã a pãrintilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate sã nu frecventeze orele de religie. În acest caz situatia scolarã se încheie fãrã aceastã disciplinã. În mod similar se procedeazã si pentru elevul cãruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor la aceastã disciplinã”. Acelasi aspect îl are în vedere si articolul 18 alineatul (2) teza întâi din Legea educatiei nationale: „La solicitarea scrisã a elevului major, elevul poate sã nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situatia scolarã se încheie fãrã disciplina Religie. În mod similar se procedeazã si pentru elevul cãruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor la aceastã disciplinã”. În urma deliberãrilor, Curtea Constitutionalã a admis, cu majoritate de voturi, exceptia de neconstitu- tionalitate si a constatat cã dispozitiile celor douã articole de lege sunt neconstitutionale. Aceastã exceptie de noconstitutionalitate a fost ridicatã de profesorul Emil Moise, într-un dosar civil aflat pe rolul Judecãtoriei Buzãu, în care acesta a dat în judecatã Liceul de Artã „Margareta Sterian” din Buzãu. În august 2006, acelasi Emil Moise cerea presedintelui Consiliului National pentru Combaterea Discriminãrii (CNCD) sã dispunã „anularea situatiei discriminatorii create prin prezenta obstinantã a simbolurilor religioase în holurile, cancelariile si sãlile de clasã – în afara orei facultative de Religie – ale Liceului de artã Margareta Sterian din Buzãu”, unde învatã fiica sa, Teodora Moise, cât si în toate unitãtile publice de învãtãmânt din judetul Buzãu. Moise sustinea atunci cã predarea religiei în institutiile de învãtãmânt publice „constituie o discriminare împotriva persoanelor agnostice sau de altã confesiune decât aceea cãreia îi apartin simbolurile religioase (…) si o încãlcare a dreptului fundamental la egalitatea de sanse, deoarece prin acceptarea simbolurilor religioase unitãtile publice îsi asumã transmiterea (inclusiv) a valorilor de inferiorizare a femeilor, practicate de religia respectivã”. În prezent, religia este disciplinã optionalã, elevii având posibilitatea de a alege studierea acesteia sau a alteia. Predarea religiei în scoli a stârnit de mai multe ori controverse si dispute în spatiul public.
