Seceta sever din ultimele dou luni a blocat definitiv campania de nsmntri de toamn. Cu un teren imposibil de lucrat, semntorile au fost trase pe dreapta, fermierii asteptnd ploile salvatoare. Pe lng rapit, orz si alte cereale, grul este cultura cea mai afectat, fiind nsmntate doar 8.231 de hectare. Si arturile bat pasul pe loc, peste 30.000 de hectare fiind abandonate din cauza secetei. Dac n urmtoarele dou sptmni nu va ploua masiv, sectorul agricol local risc s fie compromis.
Fermierii din judetul Vaslui se confrunt cu cea mai puternic secet din ultimii ani. Din cauza pmntului tare ca piatra, fermerii au oprit campania agricol si asteapt cu disperare primele precipitatii, singurele capabile s relanseze semnatul. Gigel Crudu, directorul Directiei pentru Agricultur a Judetului (DAJ) Vaslui, spune c fermierii sunt extrem de ngrijorati si apeleaz la tot felul de alternative pentru a putea ndeplini programul de nsmntri. „Terenul nu se poate pregti. Se trece cu utilajele de mai multe ori pentru a face lucrrile necesare, ceea ce nseamn un consum foarte mare de combustibil si o uzur accentuat a utilajelor agricole. Stratul n care se seamn trebuie s fie mruntit foarte bine, pentru ca semintele s fie plantate la aceeasi adncime, astfel nct s avem o rsrire uniform. n niste bulgri mari nu se poate nsmnta si apoi avea si productii bune”, a spus Gigel Crudu.
Faliment generalizat n rndul agricultorilor
Dac n urmtoarele zile judetul Vaslui nu va avea parte de ploi, situatia va deveni cu adevratrat dramatic. Practic, agricultorii nu vor putea sem na, iar suprafetele care vor fi totusi nsmntate vor avea niste productii foarte mici. Cum seceta excesiv se manifest cu precdere n zona Moldovei (Iasi, Vaslui, Galati), fermierii vor pierde masiv la comercializarea produselor. Dac seceta s-ar fi manifestat n mai multe judete, preturile de achizitie a cerealelor ar fi crescut si, astfel, fermierii ar fi avut de unde compensa pierderile. Cum ns seceta este prezent n doar cteva judete, cerealele se vor vinde la preturile din acest an, iar pierderile fermierilor vasluieni vor fi incalculabile. Spre exemplu, la o productie de numai 1.500 kilograme/hectar de gru, la un pret de 60 bani/kilogramul, cstigul va fi de 900 lei/hectar. Mai exact, cu aceast sum, fermierii nu si vor putea mcar acoperi cheltuielile de productie.
ntrzieri majore la semanat
Prima cultur afectat serios de secet a fost rapita, care s-a semnat doar pe 11.195 de hectare, dintr-un program stabilit de 20.038 hectare. Din cauza lipsei umidittii din sol plantele au rsrit foarte rar, n conditiile n care n aceast perioad tulpinile de rapit ar fi trebuit s aib deja 3-4 frunze. De altfel, fiind convinsi c tarlalele semnate sunt deja compromise, unii fermieri se gndesc s ntoarc rapita si s semene gru, ntr-un pat germinatic care este ceva mai bun. „Cea mai mare ntrziere la semnat o avem la gru. Pn la aceast dat s-au nsmntat doar 8.231 hectare, ceea ce nseamn 13% dintr-un program de 61.698 hectare. Anul trecut, la data de 15 octombrie erau semnate nu mai putin de 37.670 hectare, adic 60% din programul convenit de fermieri. n zona noastr, epoca optim pentru semnat gru este data de 20 octombrie. ns grul se poate semna si pn la data de 15 noiembrie, cu conditia s cad precipitatii”, a spus Gigel Crudu. Aceeasi situatie este si la cultura de orz, unde s-a semnat doar 17% dintr-un program de 30.522 hectare. Spre comparatie, anul trecut, la aceeasi dat erau semnate 3.765 hectare cu orz (69%), iar la rapit semnatul era finalizat pe cele 20.765 hectare. „Dintr-un program total de semnat pentru aceast toamn, care este de 92.019 hectare, au fost nsmntate doar 22% din suprafete. Si arturi s-au realizat pe 61.497 hectare, rmnnd de arat 30.522 hectare”, a mai spus Gigel Crudu.










