sâmbătă, mai 9, 2026

TRADITII DE ACOPERMNTUL MAICII DOMNULUI SAU POCROAVELE

1

Srbtoarea Acopermntulul Maicii Domnului mai este cunoscut n popor si sub denumirea de Pocroave, Procoave, denumire ce vine de la cuvntul slavon pocrov – acopermnt al pmntului cu brum sau cu zpad. Se crede c cele mai adnci rdcini ale traditiilor srbtorii ajung pn la perioada agriculturii primitive, srbtoare precrestin cu dat fix, dedicat unei divinitti meteorologice ce marcheaz intrarea n anotimpul rece, atunci cnd pmntul se acoper de zpad.

„Acopermntul Maicii Domnului” este srbtoarea cu care se ncheie cele dou luni ale anului, august si septembrie, n care este cinstit n mod deosebit Maica Domnului. Anul bisericesc este diferit de anul civil, el ncepnd la 1 septembrie si ncheindu-se la 31 august. De aceea, srbtorile cele mai importante ale nceputului si sfrsitului de an bisericesc sunt nchinate Maicii Domnului, pentru c ea este „nceputul mntuirii oamenilor”. n constiinta oamenilor s-a fcut asociatia ntre acoperirea pmntului cu brum si acoperirea capului fetelor mari mbroboditul cu basma la nunt, ca semn al trecerii la statutul de femeie mritat. Fetele mari se rugau divinittii Pocroav s le acopere capul cu pr bogat si frumos, ca s plac flcilor, dar si s le acopere capul n sensul mritatului. Prul lung era un nsemn al puterii si divinitatea se ndura adesea de rugciunile fetelor, dndu-le pr frumos, ajutndu-le astfel s-si gseasc ursitul mai repede. Se consider c n era crestin biserica a adaptat la ziua aceasta o srbtoare religioas cu sens apropiat Acopermntul Maicii Domnului. S-a fcut legtura ntre notiunea acoperirii pmntului cu brum si continutul traditiei crestine care povesteste urmtoarele: odat, la Mnstirea Vlahilor din Constantinopol stteau si multi greci care se rugau la Dumnezeu s-i izbveasc de dusmani. Iesind afar staretul mnstirii, cuviosul Andrei, privind spre cer, a vzut-o pe Maica Domnului, nconjurat de sfinti, rugndu-se la Dumnezeu pentru neamul omenesc. Maica Domnului a luat acopermntul de pe cap si l-a ntins deasupra crestinilor, care se aflau la mnstire. Acopermntul strlucea „mai mult ca soarele”. Dimineata, tot orasul stia despre minunea vzut de Sf. Andrei. De la aceast ntmplare, n amintirea minunii, a rmas srbtoarea numit Acopermntul Maicii Domnului. ntru cele mai de pe urm cumplite vremi, cnd s-au nmultit pcatele noastre, s-au nmultit si primejdiile asupra noastr, cnd s-au mplinit cuvintele Domnului: „C se va scula limb peste limb si mprtie peste mprtie, si va fi foamete si cium, si cutremure pe alocuri”; cnd ne supr pe noi nvlirile celor de alt neam, rzboaiele cele dintre noi si rnile cele purttoare de moarte, atunci prea curata si prea binecuvntata Fecioara Maria Maica Domnului ne d nou acopermntul su s ne acopere, si s ne pzeasc pe noi sub acopermntul su nevtmati. n unele sate, de Procoave, vitele sunt stropite cu ap sfintit, pentru a fi ferite de boli n sezonul rece. Se spune c fetele care sunt mpodobite astzi ca pentru nunt au parte de o csnicie lung si fericit; femeile cinstesc srbtoarea prin post si rugciuni la Maica Domnului ca s fie acoperite si s aib n paz casa si familia de toate primejdiile: de nec, de boli, de foc, de cumpn, de npast, de duc-se-pe-pustii, de ucig-l-toaca si de vrjmasul cel ru. Srbtoarea Pocroavelor se respect si astzi, chiar dac se tine post, n multe zone fiind si hramul satului. Astfel, gospodinele si servesc rudele si oaspetii cu plcinte umplute cu mere sau cu dovleci.

Dan Horgan

Bibliografie Antoaneta Olteanu – „Calendarele poporului romn”, Editura Paideia, 2001; Elena Niculita Voronca – „Datinile si credintele poporului romn”, Editura Polirom, Iasi, 1998; Ion Ghinoiu – „Srbtori si obiceiuri romnesti”, Editura Elion, Bucuresti, 2002; Ion Talos – „Gndirea magico-religioas la romni”, Dictionar, Editura Enciclopedic, Bucuresti, 2001; Irina Nicolau – „Ghidul Srbtorilor Romnesti”, Editura Humanitas, 1998; Simion FIorea Marian – „Srbtorile la romni” Editura „Grai si Suflet – Cultur National”, 2001; „Vietile Sfintilor”, Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1998.

1 COMENTARIU

Comentariile sunt închise.