Cataracta: dup� operatie e posibil s� fie necesari ochelari pentru citit

Asta atunci c�nd criastalinul natural este �nlocuit cu un cristalin monofocal. Dac� se opteaz� �ns� pentru un cristalin multifocal, vederea pacientului nu va mai necesita dup� operatie corectie cu ochelari nici la dep�rtare, nici pentru aproape. Toate celelalte tipuri de cristaline artificiale corecteaz� numai vederea de departe, la aproape fiind necesari ochelari de citit. Cristalinul multifocal este �ns� mai scump dec�t celelalte tipuri.

„Cataracta �nseamn� opacifierea „cristalinului” (lentila natural� a globului ocular), structur� ce �n mod normal este transparent�. Drept urmare, razele luminoase nu mai pot trece prin cristalin pentru a focaliza si a forma imaginea pe retin�, pacientul sesiz�nd sc�derea progresiv� a vederii la ochiul respectiv. Cel mai frecvent, cataracta apare odat� cu �naintarea �n v�rst� (de unde si numele de cataract� „senil�”), din cauza „�mb�tr�nirii” fibrelor cristaliniene. Din cauza unor procese metabolice complexe, aceste fibre �si pierd progresiv transparenta, duc�nd, �n timp, la obstruarea partial� sau total� a vederii. Aproximativ 50% dintre persoanele trecute de 60-65 de ani prezint� opacifieri ale cristalinului (cataracta) mai mult sau mai putin severe – fapt care a f�cut ca aceast� afectiune s� fie considerat� mult timp specific� v�rstei a treia. Din p�cate, �n ultimii ani, v�rsta aparitiei cataractei a sc�zut, ea afect�nd si persoanele tinere (35-40 ani). Cauzele aparitiei cataractei la v�rste mai tinere sunt stresul, alimentatia, expunerea la radiatiile solare (except�nd alte forme de catarart� – de exemplu cataracta traumatica). �n prezent cataracta nu se opereaz� cu laser. A fost o tendint� la �nceputul anilor ’90 c�nd s-a initiat o tehnologie bazat� de laser, dar s-a renuntat la ea. �n prezent toate aparatele cu care se opereaz� cataracta sunt pe ultrasunete. Aparatura a evoluat foarte mult, �n zilele noastre operatia de cataract� devenind una din cele mai sigure si mai eficiente proceduri chirurgicale. Incizia este mic�, �ntreaga procedur� derul�ndu-se sub microscop. Prin acest� incizie, medicul scoate cristalinul afectat printr-o metod� cu ultrasunetele: (phacoemulsificare). Dup� aceea introduce �n capsula cristalinului implantul artificial. Exist� mai multe tipuri de cristalin artificial. De exemplu, cristalinul artificial multifocal are proprietatea ca dup� operatia de cataract�, vederea pacientului nu mai necesit� corectie cu ochelari nici la dep�rtare nici pentru aproape (toate celelalte tipuri de cristaline artificiale corecteaz� numai vederea de departe, la aproape fiind necesari ochelari de citit). Acest tip de cristalin este mai scump dec�t alt tip de cristalin”, axplic� prof. dr. D�nut Costin, seful Clinicii de Oftalmologie, din cadrul Spitalului de Neurochirurgie „N. Oblu” Iasi. Exist� o serie de contraindicatii c�nd interventia chirurgical� nu poate fi efectuat�: � ochii cu inflamatii cronice sau inflamatii �n curs; � alte afectiuni cronice ale ochiului: atrofie de nerv, leziuni degenerative ale maculei; � nu pot fi efectuate operatiile de cataract� la pacientii cardiovasculari cu decompens�ri masive cardiace sau la pacientii cu leucemii sau cancere �n stadiu avansat.

�ntrebari frecvente despre operatie

– C�t timp tebuie s� port pansamentul? Pansamentul se �nl�tur� dup� o zi de la operatie. Dup� ce a fost �nl�turat pansamentul nu aveti restrictii si doar trebuie s� v� administrati pic�turile conform planului de tratament. – Am voie s� m� uit la televizor? Nu aveti nici un fel de restrictii �n ceea ce priveste urm�rirea programelor TV, a monitorului de calculator etc. Nu este necesar nici un fel de repaus vizual. – Voi avea nevoie de ochelari? Dac� nu ati fost operat cu un cristalin multifocal este foarte probabil s� aveti nevoie de o pereche de ochelari m�car pentru citit. Cel mai devreme o eventual� pereche de ochelari poate fi prescris� la o lun� de la operatie. – V�d cu o usoar� nuant� de albastru cu ochiul operat? Este posibil ca la ochiul operat s� sesizati o usoar� tent� alb�struie. Este consecinta schimb�rii cristalinului natural, usor g�lbui, cu unul artficial, absolut transparent. Cristalinul natural datorit� tentei putin g�lbuie blocheaz� mai mult radiatiile albastre din spectrul vizibil, astfel �nc�t odat� �nlocuit cu unul transparent veti primi ceva mai mult� lumin� albastr� dec�t erati obisnuit. �n c�teva zile v� veti obisnui cu aceast� senzatie. De asemenea este posibil s� optati pentru un cristalin cu protectie pentru lumina albastr� si atunci nu vesi avea aceast� senzatie. – C�nd trebuie s� m� alarmez? Ca la orice operatie, exist� complicatii (desi �ntr-un procent foarte mic) chiar si la operatia de cataract�. Lucrurile trebuie s� mearg� postoperator din bine �n mai bine. Dac� sesizati durere sup�r�toare si/ sau sc�derea vederii fat� de zilele precedente contactati de urgent� medicul operator. De asemenea, dac� v-ati lovit puternic la ochi �n perioada postoperatorie imediat� trebuie s� luati leg�tura cu medicul si eventual s� stabiliti o consultatie.

Semne si simptome la adult

� Sc�derea treptat� a vederii fie la un ochi, fie la ambii ochi poate fi primul semn al instal�rii cataractei. �n timp �ncepe opacifierea treptat� si omul vede din ce �n ce mai slab. � Stentie: unele persoane sunt fericite c� dup� 40 de ani nu mai poart� ochelari s� citeasc�. Dar, �n realitate vederea la distant� scade, se miopizeaz�. Acesta este un alt semn al instal�rii cataractei si nu un motiv de bucurie. Dimpotriv�, atunci c�nd nu mai sunt necesari ochelarii pentru citit, dar �n acelasi timp vederea la distant� scade, persoana �n cauz� ar trebui s� se prezinte la oftalmolog. �n stadiile incipiente ale cataractei, pentru moment se poate �mbun�t�ti vederea de aproape. � Vedere mai bun� la un ochi – cel mai putin afectat; � Culorile apar sterse sau de nuant� diferit� (vedere „g�lbuie”).

Unele boli cronice pot creste riscul aparitiei cataractei

– diabetul zaharat. Pacientii cu diabet zaharat au un risc crescut de aparitie a cataractei, prin leziunile ap�rute la nivelul cristalinului, ca rezultat al hiperglicemiei cronice (nivel crescut al glucozei �n s�nge); – glaucomul. Anumite medicamente folosite �n tratamentul glaucomului cresc riscul aparitiei cataractei. Tratamentul chirurgical al glaucomului poate, de asemenea, s� creasc� riscul de aparitie al cataractei; – hipertensiunea arteriala. Exist� o leg�tur� �ntre hipertensiunea arterial� si aparitia cataractei f�r� a se cunoaste �ns� mecanismul fiziopatologic exact.