TRADITII SI OBICEIURI DE NASTEREA MAICII DOMNULUI

Nasterea Maicii Domnului este prima s�rb�toare important� din cursul Noului An Bisericesc, �nceput la data de 1 septembrie. S�rb�toarea din 8 septembrie, numit� �n popor Sf�nta M�rie Mic�, aminteste de evenimentul religios al nasterii N�sc�toarei de Dumnezeu, care s-a petrecut �n mod miraculos.

P�rintii Maicii Domnului, Ioachim, descendent al unui neam �mp�r�tesc, si Ana, descendent� di� neamul lui David, oameni cu credint� �� Dumnezeu, trecuti de prima tinerete, tr�iau cu speranta c� Dumnezeu le va binecuv�nta casa cu u� prunc. Pentru c� nu aveau copii, p�rintii ei erau def�imati, huliti si ironizati de oamenii di� comunitatea �� care tr�iau, lipsa urmasilor fiind considerat� u� blestem di� partea lui Dumnezeu. Mai mult, traditia spune c� Marele Preot de la Templu a refuzat public jertfa lor, numindu-i blestemati, c� nu aveau copii. Ioachim se roag� lui Dumnezeu �� munti timp de 40 de zile iar femeia lui, stearp� si neroditoare, �� gr�din�, s� le dea rod sf�nt p�ntecelui. Ana i-a promis lui Dumnezeu c�, dac� acesta le d�ruieste copilul mult asteptat, pruncul va fi �nchinat Tat�lui ceresc, s� slujeasc� �� biseric�. Arhanghelul Gavriil s-a ar�tat pe r�nd celor doi soti, spun�ndu-le c� rug�ciunea lor a fost ascultat�. Ioachim a aflat primul despre binecuv�ntarea d�ruit� lor de Dumnezeu, dup� care a fost vestit� Ana: „C�ci iat� vei z�misli si vei naste pe fiica cea binecuv�ntat� ceea ce a fost mai �nainte de nastere fecioar�, �ntru nastere fecioar� si dup� nastere fecioar�, si totdeauna fecioar�, cu mintea, cu sufletul si cu trupul de-a pururea feciorelnic, pri� care se va da m�ntuire lumii. Si se va numi Maria”. Dup� unele traditii populare, Ana ar fi r�mas �ns�rcinat� mirosind sau s�rut�nd o frunz� de p�r sau o floare, credint� care avea s� genereze si sintagma copil di� flori pentru nasterea nelegitim�. Pentru a-i multumi lui Dumnezeu pentru milostenia pe care le-a ar�tat-o, de la v�rsta de trei ani si p�n� c�nd a �mplinit nou� ani, Maria lor a fost dus� la Templu. ޕ traditia popular�, intervalul 7- 9 septembrie este cunoscut sub denumirea de „zilele sacre” sau cercurile Sfintei M�rii si care reprezint� hotarul astronomic dintre var� si toamn�. Este ziua �� care unele p�s�ri precum r�ndunelele �si preg�tesc c�l�toria spre t�rile calde, iar g�zele si reptilele se retrag �� p�m�nt, �nsp�im�ntate de vremea tot mai rece. Acesta este semnalul pentru s�teni s� �nceap� sem�natul gr�ului, secarei si orzului, culesul viilor si a altor activit�ti agricole legate de sporul comunit�tii unde se �mplineste aceast� datin�. Se practic� si „b�tutul” nucilor, pentru ca recolta lor s� fie bogat� si �� anul viitor. Se jupoaie coaj� de pe trunchiul ulmilor, urm�nd ca fibrele copacului s� fie p�strate pentru legarea vitei de vie, �� prim�var�. Se culeg si ultimele plante si fructe de leac, ce vor fi p�strate �� farmacia casei, pentru s�n�tate. Dup� aceast� zi plantele nu mai sunt bune de leac si �si pierd puterile t�m�duitoare. Totodat�, vremea �ncepe s� se strice, devenind capricioas� si mai r�coroas�, cum se �nt�mpl� �� fiecare toamn� l�sat� de la Dumnezeu. Pe 8 septembrie nu era bine s� se coas�, s� se mearg� cu spatele, s� se tund� p�rul, s� aprind� focul �� vatr� si nici s� se m�n�nce ceva g�tit la foc, c� nu care cumva oamenii s� atrag� asupra lor ghinionul si boli ce poceste fata. Di� ajunul s�rb�torii, fata nem�ritat� poart� �� timpul acestei s�rb�tori frunze de n�valnic �� s�� pentru a se m�rita mai repede. ޕ traditiile populare rom�nesti, di� ziua Nasterii Maicii Domnului nu se mai poart� p�l�rie. De unde si zicala „A trecut Sunta Marie/De-acum se spurc� c�inii-� p�l�rie”. Vor fi puse la p�strare p�n� la Sf�ntul Gheorghe si �� locul lor vor purta c�ciuli. Totodat�, femeile care vor s� nasc� usor este bine s� se roage Fecioarei Maria si Sfintilor Ioachim si Ana, pr�znuiti �� ziua de 9 septembrie, pentru �dezlegare usoar� a p�ntecului”. Traditia spune c� si aceste zile sacre trebuie cinstite pri� rug�ciune, pri� fapte bune si pri� �mp�rtirea de ofrande s�racilor, pentru ca �� familia respectiv� s� se adune sporul si membrii familiei s� fie s�n�tosi p�n� la viitoarea recolt�. Exist� obiceiul de a se aprinde candela la icoana Maicii Domnului, l�s�nd-o s� ard� acolo pe durata �ntregii s�rb�tori. Peste 2,2 milioane de rom�ni �si serbeaz� onomastica duminic�, de s�rb�toarea Sfintei M�rii. Dintre femeile care �si serbeaz� onomastica, 1.398.464 se numesc Maria, 273.454 Mariana, 51.620 poarta numele Marinela si alte 31.149 Mioara, 25.947 de femei au numele Marina, 25.447 se numesc Marilena, 10.834 Marioara, 1.685 M�riuca. Totodat�, �si serbeaz� ziua si 310.751 de b�rbati care poart� numele Marian, 102.620 care se numesc Mari� si 3.332 care au fost botezati Marinic�. Tuturor, La Multi Ani! � Da� Horga� Bibliografie l Adria� Fochi – „Datini si eresuri populare de la sf�rsitul secolului al XIX-lea”, Editura Minerva, Bucuresti, 1976; l Antoaneta Olteanu – „Calendarele poporului rom�n”, Editura Paideia, 2001; lElena Niculita Voronca – „Datinile si credintele poporului rom�n”, Editura Polirom, Iasi, 1998; lIo� Ghinoiu – „S�rb�tori si obiceiuri rom�nesti”, Editura Elion, Bucuresti, 2002; l Irina Nicolau – „Ghidul S�rb�torilor Rom�nesti”, Editura Humanitas, 1998; l Simio� FIorea Maria� – „S�rb�torile la rom�ni” Editura „Grai si Suflet – Cultur� National�”, 2001; lTudor Pamfile – „Mitologia rom�n�”, Editura ALL, Bucuresti, 1997; l”Vietile Sfintilor”, Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1998.

1. Dan Horgan