n ultimii ani, att n plan local, regional, ct si european, Camera de Comert, Industrie si Agricultur (CCIA) Vaslui a jucat n „liga mare” a economiei si afacerilor. Promovarea intereselor strategice ale judetului Vaslui si identificarea de noi piete pentru produsele locale au devenit principalele preocupri ale institutiei. Alte directii de actiune, nu mai putin importante, au vizat consolidarea relatiilor cu partenerii din regiune, interpelarea diferitilor ministri n vederea implementrii de proiecte n zona Vasluiului, dar si dezvoltarea legturilor economice externe. Cu un astfel de portofoliu de relatii, dar si n calitate de organizator al unor evenimente economice de prim rang, CCIA Vaslui s-a transformat, n scurt timp, n principalul promotor al mediului de afaceri vasluian. Presedintele CCIA, Ionel Constantin, intr n detaliile activittii, deloc usoare, a institutiei pe care o conduce.
Reporter: Domnule presedinte Ionel Constantin, ce nseamn Camera de Comert, Industrie si Agricultur pentru judetul Vaslui?
Ionel Constantin: Camera de Comert, Industrie si Agricultur Vaslui este mai mult dect emblematic pentru judetul Vaslui, ns acest statut al institutiei noastre depinde de mai multi factori. Sunt foarte importante abilittile cu care institutiile publice reprezentative ale judetului – Institutia Prefectului, Consiliul Judetean, consiliile locale din municipii, orase, comune – se implic n strategiile de dezvoltare local. Interesul este mai mult dect comun, ca reprezentantii unittilor administrativ-teritoriale s si promoveze comunittile pe care le reprezint. Pe lng suportul global pe care l primesc ntreprinztorii economici, sunt de un interes deosebit facilittile pe care autorittile locale le acord oamenilor de afaceri din judet, din tar, din spatiul Uniunii Europene si din zona noneuropean.
Rep.: ntr-un top al priorittilor, n acest moment, de ce are cel mai mult nevoie judetul Vaslui?
Ionel Constantin: Am mai spus-o si o repet, judetul Vaslui are nevoie de investitii care s acopere mai multe domenii de activitate. Camera de Comert Vaslui, ca reprezentant al oamenilor de afaceri, s-a pus la dispozitia factorilor de decizie public din judet pentru a crea terenul propice atragerii de investitii si implementrii proiectelor de dezvoltare. Am organizat diferite ac- tiuni, forumuri de afaceri, evenimente cu diverse teme economice, la care au participat ministri, diferiti reprezentanti ai Guvernului Romniei, vicepremieri, ministri din Republica Moldova, reprezentanti ai Camerei de Comert de peste Prut, oameni din administratia public din alte judete din regiune. Pot s adaug c am adus la Vaslui membri de seam ai corpurilor diplomatice de la Bucuresti din diferite tri: China, Franta, Cuba, Suedia, Macedonia. Am lucrat si neam folosit legturile la nivel national si extern pentru a aduce n judet delegatii economice de prima mn, care s cunoasc oportunittile locale, facilittile care li se ofer n vederea demarrii unor investitii. Amintesc aici delegatiile economice din China, Belgia, Olanda, Republica Moldova, Ucraina, Italia, Anglia si Spania. n organizarea tuturor acestor actiuni cu impact local, Camera de Comert s-a profilat ca o voce autorizat n aprarea oamenilor de afaceri din judetul Vaslui si promovarea eficient a intereselor judetului la nivel national
Rep.: Ce alte directii de actiune ati mai avut pentru sprijinirea ntreprinztorilor vasluieni si identificarea de oportunitti de comercializare a productiei locale?
Ionel Constantin: n strategia noastr de promovare a oamenilor de afaceri din judetul Vaslui, un rol important l-a jucat Forumul „Strategia Dunrii”, care a avut loc la Iasi, si unde am avut invitati din Ucraina si Republica Moldova. La manifestare, n care am fost parteneri cu Camera de Comert a Romniei, au fost prezenti reprezentant i ai autorittilor guvernamentale de la Bucuresti si ai Consiliului European. Tot pentru publicitatea productorilor vasluieni, a prestatorilor de servicii din judet, le-am facilitat prezenta la expozitiile Romexpo de la Bucuresti. De-a lungul timpului, pe la aceast expozitie de elit a Romniei au participat branduri consacrate de la nivelul judetului Vaslui: Vascar, Rulmenti, Tricotaje si Confectii, Mobila. O deosebit important am acordat si expozitiilor cu specific agricol, pe care le-am organizat n parteneriat cu Directia pentru Agricultur a Jude- tului. Am adus la aceste evenimente fermieri din Republica Moldova, reprezentantia ai Academiei de Stiinte, am asigurat corturi, care au oferit locatii de 600.000 de metri ptrati pentru fermierii veniti la expoziitiile Agroind. Trebuie s punctez faptul c organizarea de trguri este apanajul Camerei de Comert, Industrie si Agricultur, pentru c vd alte institutii care se nghesuie s participe la astfel de evenimente, desi nu este rolul lor.
Rep.: Pe lng promovarea firmelor si atragerea de investitii directe, ati avut actiuni care s vizeze formare profesional a fortei de munc? Ionel Constantin: Instruirea si pregtirea personalului specializat din societtile private si administratia public au fost constant n atentia noastr. Camerea de Comert Vaslui a organizat seminarii, cursuri de pregtire n administratie public, IMM-uri, perfectionare n vederea atragerii fondurilor europene, cursuri care au privit cunoasterea Codului Fiscal. Tot pentru cresterea competitivittii oamenilor de afaceri vasluieni pe piata national si extern, misiuni economice din judetul Vaslui s-au deplasat n Belgia, Ucraina si Republica Moldova (Cahul, Chisinu, Blti). Trebuie s v spun c, desi la aceste evenimente prezenta romneasc a fost modest, limitndu-se la deplasarea a cte cinci – opt persoane, si acele nereprezentative, judetul Vaslui a fost prezent cu delegatii de peste 45 de persoane. Membrii delegatiilor noastre au avut diverse contacte cu reprezentanti ai Camerei de Comert din Republica Moldova, ministri, cum ar fi ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, Valeriu Lazr, ex-viceprim ministru al Guvernului de la Chisinu si actualul presedinte al Camerei de Comert si Industrie din Republica Moldova. De altfel, organizarea unui trg de sine stttor la Vaslui, la care se participe firmele locale, este un proiect important pentru judetul Vaslui, pe care vrem s l implement m mpreun cu autorittile locale.
Rep.: n actualul context economic european si regional, care sunt sansele de dezvoltare a economiei judetului Vaslui?
Ionel Constantin: La aceast or, judetul Vaslui are nc industrie, produse agroalimentare, iar operatorii economici au puterea s parafeze contracte fr intermediari. Trebuie precizat faptul c, n Vaslui, este sediul societtii care exploateaz cele mai mari suprafete agricole din Romnia; suntem fruntasi la product ia de carne de pui, ou, rulmenti, vinuri, confectii, si seria poate continua. Este foarte important ca toti acesti actori economici s fie ncurajati si reprezentati de ctre autorittile publice n UE si spatiul ex-european, si s beneficieze de facilitti pentru afaceri. De altfel, trebuie s mentionez c relatiile institutiei noastre cu autorittile publice au gravitat pe un vector ascendent, de la binisor spre bine, si, rareori, spre foarte bine. Multi nu au vrut s cunoasc binefacerile mediului de afaceri, a predictibilittii lui prin ntorcerea de taxe si impozite la buget. S-au pus taxe mari si nu s-a nteles c aceste obligati nu trebuie s fie o povar, pentru ca agentii economici s poat face fata actualei situatii economice.
Rep.: Se spune c suntem n criz, n recesiune tehnic; de fapt, unde ne aflm acum? Ionel Constantin: Poporul romn nu a cunoscut dect n perioade destul de scurte bogtia si, astfel, criza l-a atins mult mai putin. Nu nseamn c n Romnia nu se doreste s fim ca cei din Occident, iar dac nu s-a ntmplat acest lucru dup anul 1990, e numai vina guvernatilor. Fr un program serios de investitii publice, nu se poate vorbi de un mediu de afaceri puternic. Investitiile publice sunt importante att pentru unittile administrative, ct si pentru firmele private. Restul banilor, care reprezint profitul firmelor, se investeste oricum. Numai un mediu economic predictibil, sntos, viguros poate asigura veniturile necesare la bugetul consolidat al statului. Exist o incapacitate a guvernatilor, de dup anii 1990 si pn n prezent, de a investi n industria de aprare, nu 1% din PIB, ci mcar 3%. Fr aceste alocri de fonduri, nu puteam avea avioane, tancuri de ultim generatie, baze militare moderne. S-ar fi dezvoltat astfel si industria orizontal, care ar fi asigurat ansamblele necesare industriei de aprare. Si agricultura este astzi sustinut doar de companiile private. Ne lipsesc sistemele de irigatii, masinile agricole.
Rep.: Exist bani pentru toate aceste investitii? Ionel Constantin: Da, sunt bani pentru a finanta proiectele de dezvoltare. n data de 6 august, Comisia European a aprobat acordul de parteneriat cu Romnia, n care se prevd fonduri importante. Sunt prevzute 9,4 miliarde euro pentru infrastructur, 10 miliarde euro pentru agricultur, 8 miliarde euro pentru dezvoltarea rural si 6,7 miliarde euro pentru proiectele regionale. Trebuie fcute investitii n drumuri, ci ferate, ci aeriene si maritime. Acum cteva sptmni, s-a trecut o directiv european care prevede ca, n urmtorii 10 ani, n tara noastr s fie construiti 1.000 kilometri de autostrzi. De asemenea, trebuie fcute investitii si pentru alinierea productiei agricole din Romnia cu nivelul productiilor din trile europene, care sunt mai mari dect la noi. Dup cum spune Eugen Teodorovici, ministrul Fondurilor Europene, acum doi ani eram la un procent de 8% n ce priveste absorbtia fondurilor europene, iar acum suntem la 30%. n urmtorii doi ani, ar trebui s se ajung la o absorbtie a fondurilor europene de 75-80%, ns m tem c peste sapte ani vom vorbi de o absobtie de 35- 40%. S ajungem din urm tri precum Polonia, Spania, Ungaria.
Rep.: Ce proiecte are CCIA Vaslui pe termen scurt si mediu? Ionel Constantin: n prezent, suntem ntr-un proiect cu Universitatea „Dunrea de Jos”, din Galati, pentru pregtirea somerilor n meserii deficitare. Facem acest program mpreun cu CCIA Galati, si vor fi pregtite 850 de persoane. Mai avem scrise alte trei proiecte si suntem n asteptarea rspunsului unui proiect care l avem cu Camera de Comert National si camerele din Iasi si Galati. Sperm s le cstigm si s le punem n aplicare. Nu demult, am terminat proiectul „Casa Ta”, prin care au fost calificati someri din judetul Vaslui. n a doua parte a lunii octombrie, vom organiza Topul Firmelor Judetului Vaslui. Avem locatii din Brlad si Vaslui, unde intentionm s organizm topul, si vom lua o decizie privind locul de desfsurare, n functie de locul unde cheltuielile vor fi mai mici. Suntem singurii care am organizat topul n afara centrului de judet. Trebuie s fim ntelesi c la eveniment vin reprezentanti ai autorittilor locale, ministri, personal diplomatic, iar seviciile trebuie s fie de calitate. Prin prezenta oamenilor de afaceri, locatia unde se desfsoar Topul Firmelor este pus n valoare. De asemenea, trebuie s reamintesc c, n timpul domniei lui Al. I. Cuza, acum 150 de ani, a fost creat camera de Comert National a Romniei. Pe lng CEC, suntem una dintre putinele institutii care se pot mndri cu o astfel de istorie. Cu acest prilej, n cadrul Topului Firmelor, vom oferi plachete aniversare unor personalitti nu neaprat politice: doi primari de orase, oameni de succes din judetul Vaslui din afaceri, sport, cultur etc.
