La G�gesti, cultur� si istorie

�ntr-un articol publicat recent, depl�ngeam, pur si simplu, reculul fenomenului �n cuprinsul rulal al judetului Vaslui. Aproape pretutindeni semnalam, pe bun� dreptate, o confuzie flagrant� �ntre cultur� si divertisment, suprimarea tr�irilor spirituale, �nlocuirea acestora prin distractie, de multe ori de prost gust, ca o adormire a g�ndirii libere si ca o invazie asupra bunului simt. C�nd un spectacol sustinut de mizerabilii manelisti se desf�soar� sub egida C�minului cultural, institutie prin excelent� cu rol educativ, si a Prim�riei, institutie reprezentativ� a Statului Rom�n, putem vorbi de o adev�rat� agresiune asupra binelui si frumosului national. Dar, din fericire, se �ntrez�resc si sperante de contracarare a acestor st�ri negative, elemente ale unei contraofensive fat� de ignorarea culturii �n mediul rural, si nu numai. La Fruntiseni, �n prezenta unor oaspeti de marc� din Chisin�u, Cluj, Iasi, Piatra Neamt, al�turi de fortele intelectuale din judetul nostru, a avut loc un simpozion care a atins cele mai �nalte cote stiintifice. Dar, la numai o s�pt�m�n�, la G�gesti, o replic� similar� ne �ndrept�teste s� sper�m la o renastere a interesului pentru cultur� �n satele judetului Vaslui. Pe 31 august, Consiliul local G�gesti, primarul Costic� Stupu si colaboratorii s�i apropiati au organizat „Ziua satului” �ntr-o modalitate complex�, care a inclus cele mai variate forme de manifestare. Cu ochii furati de frumusetea costumelor populare si �nc�ntati de tonunurile muzicale ale apreciatei fanfare din Gherghesti, ne-am concentrat, totusi, asupra activit�tii cultural-stiintifice pe care urma s� o perform�m �n spatiul Prim�riei G�gesti. Dezbaterea noastr� s-a scufundat, mai �nt�i, �n ad�ncul timpurilor, c�l�uziti cu milioane de ani �n urm� de Laurentiu Ursachi, pasionat cercet�tor al celor mai �ndep� rtate timpuri, cu rinoceri si girafe, ale c�ror reminiscente, studiate de d�nsul, cutreierau �n voie prin actualul judet Vaslui. �n anumite zone, cum ar fi Cretesti-Dobrina sau Movileni, comuna Coroiesti, pentru paleontologi, trecutele prezente sunt adev�rate comori. �n comuna G�gesti, mai precis �n satul Giurcani, Marin Rotaru si-a dedicat o bun� parte din existent� arheologiei. Autor de c�rti si studii de specialitate, de data aceasta s-a concentrat asupra unui aspect particular, respectiv difuzarea Culturii Noua, pe Valea Elanului, �n primul r�nd �n spatiul actual al comunei G�gesti. Artisti �n prelucrarea osului, nomazi, ridic�tori de movile funerare, purt�torii acestei culturi sunt primii indoeuropeni p�trunsi �n zona noastr�. Marin Rotaru a demonstrat, totodat�, c� exist� toate premisele pentru constituirea unui muzeu s�tesc �n comun�. Gheorghe Clapa a subliniat, �n comunicarea sa, puternica prezent� a unor elemente culturale de provenient� sau influent� bizantin� �n perimetrul V�ii Elanului. Ele se reg�sesc �n siturile arheologice datate �n secolele VIII-XIII si au caracteristici prioritar legate de cres- tinism, de ortodoxie. �ntr-o expunere de mare concentrare, profesorul Ion Iacomi, de zeci de ani diriguitor al �nv�t�m�ntului din G�gesti, a punctat cele mai importante evenimente din istoria comunei. Autor al unor volume privind istoria scolilor, astept�m de la d�nsul o monografie a localit�tii �n ansamblul s�u. Costel Giurcanu, specialist �n numismatic�, s-a referit, �n general, la descoperirile de pe Valea Elanului, apartin�toare domeniului s�u de studiu, concentr�ndu-se asupra tezaurului de la Fedesti, ilustrativ pentru leg�turile str�mosilor nostri geto-daci cu coloniile grecesti de pe t�rmul M�rii Negre, �n particular cu Histria. Domnia lui Stefan cel Mare nu a �nsemnat numai o perioad� de glorie militar� a Moldovei, ci si una de except ionale realiz�ri culturale. Cristian Onel, doctor �n istorie, s-a oprit tocmai asupra acestui aspect si, din gama at�t de variat� a subiectului, a ales pictura exterioar� a l�casurilor de cult. A demonstrat c� originea acesteia dateaz� din perioada stefanian�, �nflorind, mai t�rziu, sub Petru Rares. Suntem �n anul comemor�rii martiriului Sfintilor Br�ncoveni. Laurentiu Chiriac a comunicat, cu o remarcabil� competent� stiintific�, dar si cu o egal� c�ldur� sufleteasc�, despre acest moment din istoria national�, plin de o exceptional� �nc�rc�tur� de moralitate. Profesorul Ion Baciu, din Fruntiseni, ne-a surprins prin prezentarea unor imagini cinematografice cu totul inedite pentru noi, referitoare la tragedia tr�it� de rom�nii dintre Prut si Nistru, cu maxim� acuitate, �n prim�vara si vara anului 1941. Atunci, barbaria ocupantilor sovietici, �n colaborare cu unii minoritari, a atins inimaginabile cote de cruzime, din p�cate putin cunoscute �n Rom�nia. Imaginile prezentate sunt o cale spre aceast� cunoastere. �n acelasi registru s-a �nscris si interventia profesorului Florin Varvara. �ntors dintr-o vizit� din at�t de rom�neasca Tar� a F�gasului, ne-a �mp�rt�sit imagini pictate pe sticl�, �n care elementul religios coexista cu cel al sentimentului revoltei nationale. �n satul lui Badea C�rtan, cel care taie capul Sf. Ioan Botez�torul este reprezentat �n costum militar unguresc. Poezia si literatura s-au �ngem� nat din nou, �n cel mai armonios chip, cu rigoarea stiintific�. Poetul Iftimie Ciorici, autorul volumului „Vreascuri de iubire”, ne-a recitit din valoroasele sale creatii. Cu un farmec la modul superlativ, profesoara Irina Dorob�t a �nc�lzit atmosfera c�nd, cu o voce r�sp�ndind emotie, l-a evocat pe Eminescu, prin Lucian Blaga. Pe parcurs am intervenit permanent, subliniind importanta fiec�rei comunic�ri. Dar, tot permanent, am reamintit c� Dimitrie Cantemir si Alexandru Ioan Cuza, prin p�rintii lor, apartin V�ii Elanului si c�, f�r� de ei, nu se poate scrie istoria Rom�niei, si nici istoria culturii rom�nesti.

Dan Ravaru