Loviturile de stat si regimurile totalitare de extrem dreapta sau stnga aduc cu ele ura mpotriva cuvntului scris, sub forma crtilor sau periodicelor, pentru mpiedicarea pluralismului ideilor politice, religioase, literare, istorice, etc. n timpul revolut iilor sunt incendiate crtile care amintesc de Vechiul Regim, asa cum s-a ntmplat si n Franta anului 1789 si Romnia din 1989. n cele din urm, cuvntul scris a iesit biruitor asupra mediocrittii. Practica cenzurii nu este specific regimurilor democratice si pluraliste, ci a celor autoritare si totalitare…
Un birou al cenzurii, condus de lt. col. Popovici (sef) si locotenentul n rezerv V. Gheorghiu, (secretar) si desfsura activitatea n orasul Husi n timpul regimului antonescian. La 24 ianuarie 1942, Biroul cenzurii raporta Prefecturii tiprirea n Husi a foii Credinta strmoseasc (editat de preotul Anton Popescu, de la biserica cu hramul Sfntul Dumitru) si revistei Cronica Husilor, editat de Episcopie din 1934 (lipseau alte publicatii). La 21 februarie 1942, n lista cenzorilor propusi pentru Biroul de cenzur din cadrul Oficiului PTT Husi figurau 8 persoane. n 1942, n orasul Husi si desfsura activitatea tipografia George Cerchez, iar cea a lui Ion Grigoriu si mutase atelierul n Chisinu, ncepnd cu 1 august 1941. n octombrie 1942, Prefectura judetului Flciu este informat despre publicarea de ctre Ministerul Propagandei Nationale a listei scriitorilor evrei a cror oper este interzis comercializrii: Bibliotecile scolare si cele publice de orice categorie, precum si bibliotecile diverselor institutii de stat si particulare vor nltura definitiv aceste lucrri. / Fac exceptie de la aceast msur depozitele legale si urmtoarele biblioteci: Biblioteca Societtii Scriitorilor, Biblioteca Fundatiei Al. si Aretia Aman din Craiova, Biblioteca I. C. Bibicescu din Turnu Severin, Biblioteca Comunal din Timisoara, Biblioteca Palatului Cultural din Arad, Bibliotecile Seminariilor de limb si literatur romn de pe lng Universitti, Biblioteca Astrei din Brasov si Biblioteca Ureche din Galati. Aceste biblioteci, ca si depozitele legale, sunt nc ndatorate s scoat din cataloage fisele cuprinznd lucrrile acestor scriitori, ntocmind un fisier deosebit, accesibil numai n interes stiintific si cu aprobarea special a directorilor acestor biblioteci. Cele mai teribile valuri de epurri a bibliotecilor publice si particulare din istoria noastr national s-au desfsurat n perioada 1945-1948, cnd s-au elaborat liste cu crtile destinate distrugerii, prevalndu-se de articolul 16 din Conventia de armistitiu, pn la 1 noiembrie 1948, numrul lor ridicndu-se la 8.438 de titluri. Eminentul si regretatul academician Virgil Cndea si amintea: Epurarea a fost declansat n 1945 de activisti din fruntea noii guvernri comuniste, obedienti neconditionati ai Moscovei, dar bizuindu-se pe un numr nc mic de agenti, incapabili de aceast operatie, totusi delicat. n 1945 au fost publicate trei brosuri cu listele negre (a se vedea si Monitorul oficial nr. 153, din 10 iulie 1945), urmate de cea cu titlul Publicatiile scoase din circulatie pn la 1 iunie 1946, Bucuresti, Ministerul Informatiilor (Comisia pentru aplicarea articolului 16 din Conventia de Armistitie), 1946. Bibliotecile scolare din Husi au fost devastate n cursul anului 1944 de trupele germane, urmate de cele sovietice. Lista cu publicatiile si crtile interzise vizate pentru retragerea din bibliotecile din Husi a fost adus la cunostint factorilor decizionali de ctre Comisia Romn pentru aplicarea Armistit iului nc din 20 aprilie 1945. Bibliotecile de la Gimnaziul Comercial de Bieti, Gimnaziul Industrial de Bieti si Gimnaziul Industrial de Fete erau inexistente la 7 ianuarie 1946. Zestrea bibliotecii Liceului de Bieti Cuza Vod din Husi a fost redus de la 10.000 de volume, nainte de evacuarea din 1944, la 4.000, iar cea a Liceului de Fete Elena Doamna, de la 4.000 la 2.047 volume. Crtile interzise au fost evacuate si incendiate n curtea Liceului de Bieti Cuza Vod de doi bolsevici evrei (conform mrturiei orale a regretatului profesor de istorie Boris Gorceag). La Scoala de Viticultur din Husi, profesorul Dumitru Dima, numit n 1945, este nsrcinat la 7 iunie 1945 s aib grij s fie retrase din biblioteca scoalei si a elevilor orice crti, brosuri, reviste etc. cu caracter fascist, nazist sau antidemocratic, de ur si dusmnie contra natiunilor vecine si n special cu URSS. La 4 aprilie 1947, Episcopul Husilor Grigorie Leu a predat Biroului Armistitiului de pe lng Prefectur, lucrrile semnate de N. Popescu-Prahova, Crestinism si natiune (58 de exemplare – 57 destinate colportajului si una din bibliotec) si T. Sidorovici, Brazd nou (un exemplar). Un loc aparte l detine bogata bibliotec a Episcopiei Husilor, pierdut pentru huseni dup desfiintarea Eparhiei, n 1949. S-a recurs la distrugerea crtilor si publicatiilor cu articole despre familia regal. De altfel, din revistele bisericesti au fost rupte paginile imprimate cu chipurile regilor Romniei sau le-au fost sterse numele. Redm n continuare declaratia din 21 mai 1947 a directorului bibliotecii Cultura din Husi: Subsemnatul, Berman Moise, director Bibliotecii Populare Cultura din Husi, declar pe a mea rspundere c n Biblioteca Popular Cultura, nu se afl crti, publicatiuni periodice si neperiodice aprute de la 1 ianuarie 1917-23 august 1944, cuprinznd idei legionare, fasciste, hitleriste, soviniste, rasiste sau pasagii duntoare bunelor relatii ale Romniei cu Natiunile Unite. / n caz afirmativ, m oblig a le depune n termen de 5 zile Prefecturei Judetului Flciu, Biroul Cenzurei, fr a le vinde. Declaratii identice au fost date de Milu Peritz, proprietarul librriei Ancona din Husi, librarul F. Leontin si Ghe. Cerchez, tipograf si librar. Inventarul bibliotecii Cultura din Husi cuprindea, n anul 1949, un numr de 3.700 de crti, din care epurate 400 si continu epurarea. Crtile pentru epurare sunt propuse de ctre colectiv si este hotrt de sectia art si cultur. Comisiunea pentru verificarea bibliotecilor si publicatiilor cu caracter antisovietic constituit la 31 decembrie 1946 n comuna Rsesti si format din Ion Iancu, primar, Stefan Enache, secretarul comunei, preotul Mihai Horga si Petru Vetrescu, nu a depistat nimic n bibliotecile scolii si bisericii. Asemenea comisii, conform documentelor cercetate, s-au mai format la 18 decembrie 1946 n comuna Dodesti (Ioan Leon, notar, pr. Ionit Ciobanu si Toader Dnil, reprezentantul Blocului Partidelor Democratice – a se citi Partidul Comunist Romn), la Podoleni n 20 decembrie 1946 (nvttorul Grigore Mardare, directorul scolii, pr. Alexandru Glinschi si Vasile Condurache, secretarul primriei), la Flciu n 12 ianaurie 1947 (potrivit raportului primarului Th. Sovial). Putem observa prezenta preotilor si nvttorilor n aceste comisii de trist amintire. Biblioteca scolii din Podoleni de Jos, judetul Flciu, epurat anterior, detinea n decembrie 1946 un inventar format din 123 volume, a scolii din Podoleni de Sus, 168 volume, iar cea a parohiei Podoleni de Sus, nou nfiintat, 5 volume si 120 exemplare din revista Biserica Ortodox Romn, si cea din Podoleni de Jos, 45 de volume. Biroul Armistitiului din Husi era condus de Gheorghe Butnaru. Identificarea crtilor interzise era urmrit cu atentie maxim de Nicolae Terdiman, seful Politiei, si de Stefan Bucur, seful biroului Sigurantei din Husi. Crtile considerate indizerabile noului regim de democratie popular instaurat cu tancurile sovietice erau depozitate n sediul Prefecturii iar de aici predate forurilor competente din Iasi. La 6 iunie 1947, I. Harnagea, pretorul plsii Rducneni, informa Prefectura judetului Flciu: bibliotecile din plas nu mai contin crti cu caracter duntor Natiunilor Unite. La 10 iunie 1947, N. Petrovici, prefectul judetului Flciu, raporta lipsa crtilor si publicatiilor duntoare bunelor relatii cu Natiunile Unite (a se citi URSS).
Costin Clit
