TRADITII DE PANTELIMON SAU PINTILEI – C�L�TORUL

Pantelimon, numit uneori si Sf. Ilie cel Schiop, Pintelei-c�l�torul sau fratele mai mic al Sf. Ilie, este si el r�spunz�tor de incendierea recoltelor. Acum se �ncheie perioada lung� de interdictii av�nd ca scop ferirea recoltei de incendii si grindin�, asemeni altor divinit�ti, ce �ncheie un ciclu de sapte zile (Filipul cel Schiop, S�n-Nicoara…). �n amintirea lui, ortodocsii, greco-catolicii si romano-catolicii �l pr�znuiesc �n fiecare an, �n ziua de 27 iulie.

Sf. Mare Mucenic Pantelimon s-a n�scut �n anul 284 d. Hr. �n timpul �mp�ratului Maximian (286-305), dintr-o familie bogat� a Imperiului Roman, �n localitatea Ismit de azi, �n Turcia (antic� Nicomedia) pe vremea �mp�r�tiei p�g�nului �mp�rat Maximian, cumplitul muncitor al crestinilor. �nv�t�tur� crestin� a primit de la mama sa, Evula, iar renumitul preot Ermolae l-a initiat �n tainele credintei. �n tot acest timp, tat�l s�u, senatorul p�g�n Eustorgios, se �nchina la idoli. Pentru des�v�rsirea educatiei, Pantelimon, care se traduce �ntru totul milostiv, a fost �ncredintat de familie unui medic de renume din acea vreme, Eufrosin. Tot p�rintele Ermolae l-a botezat cu numele de Pantoleon, care se t�lcuieste cu totul leu, ca cel ce era s� fie un b�rbat asemenea cu un leu. �n scurt timp, vestea minunilor s�v�rsite de t�n�rul medic Pantelimon, care practica medicina f�r� s� cear� bani bolnavilor pe care-i vindeca, miluind pe cei s�raci, s-a r�sp�ndit �n tot imperiul. �n scurt timp, cunostintele sale medicale l-au impresionat pe �mp�ratul Maximilian, �nc�t acesta a vrut s�-l aduc� la palat, ca medic personal, cer�ndu-i �nt�i s� renunte la crestinism. Pentru c� a refuzat s� se �nchine la idoli, asa cum i-a cerut �mp�ratul, Pantelimon a fost torturat, apoi decapitat. Sf�ntul Mare Mucenic si T�m�duitor, doctor f�r� de arginti Pantelimon, frate spiritual cu Sf. Ilie, este mijlocitor pe l�ng� acesta pentru a fi mai �ndur�tor cu credinciosii care cad �n p�catele lumesti. Din acea zi �ncep a c�dea frunze de pe copaci si flori. Frunzele teiului se �ntorc pe dos, pl�ng�nd plecarea verii si apropierea iernii. Cea mai frecvent� credint� marcheaz� �n aceast� zi hotarul verii: acum se c�l�toreste vara. D� totodat� de veste cocorilor s� plece vestind apropierea toamnei. Din acest moment se declanseaz� o serie de s�rb�tori ce au ca scop preg�tirea pentru toamna ce se apropie. De acum iese cerbul din ap� iar apa se r�ceste. Tot acum se schimb� cr�ngurile, cele de var� cu cele de iarn� si se desparte vara de toamn�. De aici si expresiile �De-amu te duci tu var�, vin eu iarn�!� si �Se duce vara ca o p�ine, vine iarna ca un c�ine�. Se spune �n traditia popular� c� se �ntoarce soarele �napoi: acest lucru poate fi constatat dac� cineva se uit� la amiaz� �ntr-o strachin� cu ap�, �n care poate fi v�zut cum joac� soarele. �n traditia popular� se mai spune c� Pintilie C�l�torul, ca martor al c�l�toriei verii, o roag� s� revin� si la anul tot asa m�noas� ca si �n anul pe care tocmai �l p�r�seste. �n dimineata acestei zile m�rul de aur din Rai se scutur� iar copiii ai c�ror p�rinti au m�ncat mere p�n� la Sf. Ilie nu sunt l�sati s� culeag� si ei. De Sf. Pantelimon se dau de poman� preparate din porumb si dovlecei pentru a fi mai vigurosi �n timpul iernii. Totodat�, se �mpart multe fructe, colaci si lum�nare pentru sufletele celor decedati. �l pr�znuiesc din cauz� c� acea zi e rea de fulgerat, mai ales �n timpul muncii. Dac� nu lucreaz� �n aceast� zi nu va c�dea grindina. Celor care torc la Sf. Pantelimon se spune c� le moare vaca. S�rb�toarea se tine �n special de cojocari. �n aceast� zi recoltele trebuie ispr�vite de secerat. Celor care au lucrat �n aceast� zi le-a paralizat c�te o parte a corpului. Orbii si schiopii trebuie s�-l cinsteasc� �n aceast� zi, pentru a le usura suferinta. Ap�r� vitele si oamenii de multe boli. Se mai tine de friguri, de cium�, arsuri, de lovituri si s� nu aib� parte de ceasuri negre si pagube �n viata de familie si pentru a c�l�tori cu bine si cu succes. La multi ani tuturor cititorilor ce poart� numele Sf. Pantelimon.

Dan Horgan

Bibliografie: – Adrian Fochi – �Datini si eresuri populare de la sf�rsitul secolului al XIXlea�, Editura Minerva, Bucuresti, 1976; – Antoaneta Olteanu – �Calendarele poporului rom�n�, Ed. Paideia, 2001; – Elena Niculita Voronca – �Datinile si credintele poporului rom�n�, Editura Polirom, Iasi, 1998; – Ion Ghinoiu – �Obiceiuri populare de peste an�, Editura Fundatiei Culturale Rom�ne, 1997; – Ion Ghinoiu – �S�rb�tori si obiceiuri rom�nesti�, Ed. Elion, Buc., 2002; – Ion Talos – �G�ndirea magico-religioas� la rom�ni�, Dictionar, Editura Enciclopedic�, Buc., 2001; – Irina Nicolau – �Ghidul S�rb�torilor Rom�nesti�, Editura Humanitas, 1998; – Narcisa Stiuc� – �S�rb�toarea noastr� cea de toate zilele�, vol. II, editura Cartea de Buzunar, 2006; – Romulus Vulc�nescu – �Mitologie Rom�n�, Editura Academiei R.S.R. Bucuresti, 1985; – Simion FIorea Marian – �S�rb�torile la rom�ni�, Editura �Grai si Suflet – Cultur� National�, 2001; – Tony Brill – �Legendele rom�nilor�, vol. I, �Legendele cosmosului�, Editura Grai si suflet – Cultura national�, Bucuresti, 1994; – Tudor Pamfile, �Mitologia rom�n�, Editura ALL, Bucuresti, 1997; – �Vietile Sfintilor�, Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1998.