Cu doi ani în urmã, crestinii ortodocsi din satul Drãgesti, comuna Todiresti, participau la sfintirea Schitului „Pogorârea Sfântului Duh”, lãcas monahal care se înaltã pe culmea unui deal din vecinãtatea satului Siliste, comuna Todiresti. Acum, în perioada 5 – 8 iunie, în acelasi loc, au loc o suitã de manifestãri menite sã marcheze Hramul Schitului. Cu acest prilej, aici vor fi aduse si moastele pline de har ale Sfântului Mare Mucenic Gheorghe „Purtãtorul de Biruintã”, iar cei care doresc vindecarea duhovniceascã si trupeascã pe care Dumnezeu o poate dãrui prin moaste, sunt invitati sã participe la evenimentele organizate la sfârsitul sãptãmânii. Astfel, pe 5 iunie, la ora 18.00, în localitatea Rafaila, va avea loc procesiunea de întâmpinare a Sfintelor Moaste ale Sfântului Mare Mucenic Gheorghe Purtãtorul de Biruin- tã. Moastele sunt aduse de la Parohia „Adormirea Maicii Domnului”, din Feredeni, comuna Deleni, Protoeria Hârlãu, judetul Iasi, prin bunãvointa pãrintelui paroh Fotea Dãnut si cu binecuvântarea PS Corneliu Bârlãdeanu. La Biserica Parohialã si la Mânãstirea Rafaila se ve desfãsura o slujbã de priveghere si Sfântul Maslu. Pe 6 iunie, la ora 8.00 , la Mãnãstirea Rafaila, va avea loc Acatistul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe si Sfânta Liturghie , pentru ca la ora 16.00, moastele sã fie purtate, în procesiune, cãtre Schitul „Pogorârea Sfântului Duh”, din Drãgesti. Aici se va oficia slujba de priveghere închinatã marii sãrbãtori „Pogorârea Sfântului Duh”, de cãtre PS Ioachim Bãcãuanul, care va oficia Sfântul Maslu si va adresa celor prezenti un cuvânt de folos. În ziua urmãtoare, duminicã, 7 iunie, la ora 7.00, se vor oficia slujbele de Sfintire a apei si Sfântul Maslu, pentru ca la ora 10.00 sã înceapã Slujba Sfintei Liturghii, oficiatã de PS Corneliu Bârlãdeanu. La ora 19.00, se va oficia slujba de priveghere închinatã sãrbãtorii Sfintei Treimi, iar la ora 22.00, Sfântul Maslu si Moliftele Sfântului Vasile cel Mare si Ion Gurã de Aur. Suita manifestãrilor se încheie luni, prin oficierea Sfintei Liturghii, si cu plecarea în procesiune cu Sfintele Moaste ale Sfântului Mare Mucenic Gheorghe cãtre Parohia „Sfânta Treime”, din Dumesti, cu ocazia Hramului bisericii parohiale. În cele patru zile de manifestãri religioase, alãturi de slujbele amintite, la momentele procesiunilor, se vor citi rugãciuni pentru ploaie si pentru cele de folos tuturor binecredinciosilor crestini.
Reconstruit din cenusã
Prima atestare documentarã a Schitului „Pogorârea Sfântului Duh” sau „Schitul lui Mera”, cum mai era denumit, dateazã din 1722 si constã într-o descriere a unui logofãt care fãcea referire la relatiile existente între schit si Mãnãstirea Rafaila. În secolul XIX, schitul a ars din temelii. Legenda locului spune cã acest fapt sa datorat implicãrii unei mâini criminale, care a dat curs intereselor unui boier ce râvnea pãmântul schitului. Si tot legenda spune cã acel om, într-o zi însoritã de varã, a murit lovit de un fulger nãscut din senin. Ars pânã în temelii, schitul a fost desfiintat, odoarele care au mai putut fi salvate fiind duse prin alte biserici. Cãlugãrii si-au gãsit refugiu în alte lãcasuri de cult. Anii au trecut, pe locurile vechiului schit au crescut grâne si au pãscut animale, dar spiritul crestin al locului nu s-a stins. În 1999, în prima duminicã a lunii noiembrie, cu binecuvântarea PS Ioachim al Husilor, a fost sfintit Paraclisul din incinta schitului cu hramul „Pogorârea Duhului Sfânt”. Prin contributia adusã de credinciosi din tarã, dar si de români din Spania, Italia, Anglia, America, Portugalia, s-a construit un corp de chili cu toate dotãrile. În 2007 a fost finalizatã si catedrala din lemn, la sfintirea cãreia au participat ÎPS Laurentiu Streza, mitropolitul Ardealului, PS Ioachim Bãcãoanul, arhiereu vicar al Arhiescopiei Roman, PS Corneliu Bârlãdeanu, episcopul vicar al Episcopiei Husilor, stareti, preoti, protopopi din tarã si din afarã.
Moastele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe si puterea lor vindecãtoare
Asa cum spuneam, vineri, la Schitul din Drãgesti, de la Biserica din Feredeni, vor fi aduse Moastele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, „Purtãtorul de Biruintã”. Aceste moaste s-au dãruit, în 1748 de cãtre Patriarhul Alexandriei Matei Psaltul, lui Andrei Ruset, vel logofãt. Într-o însemnare autografã a lui Grigore Crupenschi, aflatã în inventarul Bisericii din Feredeni, acesta certificã autenticitatea Sfintelor Moaste ca fiind al Sf. Mare Mucenic Gheorghe, mentionând: „cutia în care sunt Sfintele Moaste, mâna Sfântului Mucenic Gheorghie, parte din mânã si o coastã a unui sfânt nestiut, care Sfinte Moaste sunt rãmase de la rãposatul tatãl meu (Iordache Crupenschi), iar cutia este fãcutã de mine. Aceste Sfinte Moaste, a Sfântului Mare Mucenic Gheorghie, sunt date de un patriarh (Matei Psaltul al Alexandriei) rãposatului logofãt Andrei Roset, adicã bunul rãposatei maicãi mele (Mãriuta Milu), iar sfânta coastã, datã tatãlui meu, de cãtre un serdar Vasilache Cârnul”. Pe folia de aur care îmbracã fragmentul din Sfintele Moaste (se pare cotul), lungã de 9 centimetri, latã de 5 centimetri si înaltã de 4 centimetri, conservatã într-o cutiutã masivã de argint, fãrã înscriptii pe ea, stã scris: „GHEORGHIOS MEGA MARTIRIOS”, pe partea superioarã în limba românã, dar cu caractere chirilice „DE LA PATRIARHIA ALEXANDRIEI, DAR S-AU DAT MARELUI LOGOFÃT ANDRIES RUSET, 1748”. Pânã a ajunge Sfintele Moaste la Feredeni, ele s-au pãstrat în sânul familiei lor si sau mostenit de la o generatie la alta. Andrei Ruset a avut o fiicã pe nume Safta. Safta s-a cãsãtorit cu Iordache Krupenschi, cel care a ctitorit biserica din Feredeni. Având propria lor ctitorie, Mãriuta si Iordache au mutat moastele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe din sânul familiei în biserica din Feredeni, unde se aflã si acum. Aici au stat într-o nisã din peretele proscomidiarului, iar din anul 2005 s-a confectionat un baldachin din lemn masiv amplasat în pronaosul bisericii. Din anul 2000 s-au organizat anual, cu binecuvântarea Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, pelerinaje în toatã tara. În decursul timpului, Sfintele Moaste au fost asezate în diferite racle de argint, de lemn, de metal, iar din anul 2006 s-a confectionat o nouã raclã din lemn. Dacã este sã dãm crezare Bibliei, atunci putem sã spunem cu certitudine cã, întradevar, oasele si rãmãsitele sunt purtãtoare de putere dumnezeiascã. Materia poate fi purtãtoare de har divin si cei credinciosi se pot împãrtãsi de acest har, dacã cinstesc moastele sau relicvele unui sfânt. Biserica îi cinsteste pe sfinti pentru faptul cã s-au învrednicit de binecuvantarea si harul lui Dumnezeu, care le-a dat puterea duhovniceascã de a face cunoscutã în lume lucrarea Lui. Puterea lui Dumnezeu nu dispare odatã cu trecerea sfântului la cele vesnice, ci se manifestã, în continuare, prin binefacerile oferite de moaste si relicve, sau prin neputrezirea si buna mireasmã a rãmãsitelor trupesti, ca semn al sfinteniei. Cinstirea adusã sfintilor si închinarea la moaste sunt necesare si bune, iar vindecarea pe care Dumnezeu o poate dãrui prin moaste sau relicve este una duhovniceasca si trupeascã, iar cei care doresc o astfel de binecuvântare sunt invitati sã participe la manifestãrile organizate cu prilejul Hramului Schitului „Pogorârea Sfântului Duh” din Drãgesti.
