Pungestiul, punctul zero al protestelor anti-fracturare

Stindardul luptei �mpotriva metodelor de exploatare a z�c�mintelor neconventionale nu s-a dezmintit nici de aceast� dat�. Aproape 200 de localnici si activisti de mediu din tar� si-au ar�tat �nc� o dat�, s�mb�t�, 5 aprilie, dezacordul �n privinta intentiei Chevron de a �ncepe forajele pe teritoriul comunei Pungesti. Evenimentul a atras zeci de jurnalisti din tar� si str�in�tate si s-a vrut a fi un preambul la actiunile desf�surate, ieri, �n peste 60 de localit�ti din tar�.

Pungestenii s-au str�ns cu mic cu mare �n centrul localit�tii Arm�soaia, de unde au plecat �n mars spre zona �n care va fi amenajat� prima sond� de prospectare din tar�. Pe o ploaie m�runt�, localnicilor li s-au al�turat mai multi activisti de mediu din tar�, printre care si Paul Iurea, de la „Vama Verde”, dar si singurul parlamentar „tolerat” de protestatari �nc� de la �nceperea actiunilor, �n toamna anului trecut. Este vorba despre deputatul de B�rlad Tudor Ciuhodaru, cel care a initiat o lege care prevede interzicerea procedeelor nocive (fracturare hidraulic�) de extragere a z�c�mintelor neconventionale. Pe o distant� de mai bine de trei kilometri, participantii la actiune au scandat lozinci �mpotriva Guvernului Ponta, a investitorului american, a primarului comunei Pungesti, Mircia Vlas�, si a �ntregii clase politice actuale. Mesajul oamenilor a fost „Ap�, aer si natur�/ Nu fractur�, nu cianur�!”. Ei au f�cut apel la solidaritate si au cerut guvernantilor s� le respecte dreptul la opinie si s� tin� cont de vointa majorit�tii. „Oricum, noi, cei de aici, nu vom mai avea liniste p�n� ce nu se renunt�. Ce dac� au venit cu sond� deja! Nu vom da �napoi p�n� ce acesti oameni, pe care noi i-am votat, nu vor actiona conform dorintelor noastre. S-a spus c� ne-am fi resemnat si c� am fi abandonat lupta. Nici vorba de asa ceva! Veti vedea c� vom continua protestele pasnice c�t timp va fi nevoie si p�n� ce ne vom rec�stiga dreptul de a fi noi cei care ne decidem soarta viitoare”, a declarat Ioan L�zurc�, unul dintre primii s�teni care au protestat la Pungesti. La fiecare poart� din Arm�soaia si Silistea, s�tenii au afisat pancarde cu mesajul „Nu vrem fracturare hidraulic�” sau pur si simplu drapelul national, �nsotit de un steag alb pe care este scris „Stop Chevron”. Televiziunea national� si-a trimis din nou jurnalistii la Pungesti, care au surprins evenimentele al�turi de cei de la televiziunea fraco-german� Arte. Acestia din urm� vor difuza un amplu reportaj �n Germania si Franta (t�ri care au interzis fracturarea hidraulic�) pentru a prezenta determinarea localnicilor �n demersul lor.

Jandarmi cu z�mbetul pe buze

C�t timp a durat protestul, �n zon� au fost comasati, din nou, c�teva sute de jandarmi, printre care si de-acum vestitii scutieri b�c�uani. Dup� o or� de proteste, marsul s-a oprit �n fata unor garduri metalice cu care trupele de ordine au blocat drumul de acces c�tre perimetrul viitoarei sonde. Oamenilor nu li s-a mai permis s� se apropie la mai putin de 500 de metru de santier. Ei au reclamat, ca de fiecare dat�, servilismul angajatilor statului. „De ce nu ne ap�rati pe noi, care v� pl�tim salariile si hainele de pe voi, si ap�rati un str�in? De ce lucreaz� doar noaptea si vin ca hotii, s� nu �i vedem? Unde mai este statul de drept? Am v�zut un domn colonel de la jandarmi care tot timpul a r�s de acesti oameni, care au venit s� protesteze pasnic, cu m�inile goale. Ce pericol reprezint� o b�but� sau un copil pentru sond�, si ce e de r�s c�nd vezi c� vine un mos �n c�rje s� �ntrebe de ce vreti s� �i otr�viti apa din f�nt�n�?”, a spus, �n fata cemerelor de luat vederi, Paul Iurea, liderul Asociatiei „Vama Verde”. Miscarea de protest de s�mb�t� a fost organizat� de Asociatia „Miscarea de rezistent� Pungesti”, iar liderii acestia, Z�na Domintean, Constantin P�slaru si Marius Ignat au anuntat c� determinarea oamenilor locului este at�t de evident� �nc�t actiuni similare vor fi organizate f�r� �ntrerupere si �n perioada urm�toare. „Domnului Ponta trebuie s� �i reamintim permanent c� aceast� tar� nu �i apartine, asa cum nu �i apartin nici vietile celor din ea. Domnia sa trebuie s� tin� cont de oameni si de principiul constitutional care spune c� poporul este suveran, nicidecum interesele de grup”, a declarat Constantin P�slaru.