n Sala Stefan cel Mare a Palatului Administrativ Vaslui, Rovana Plumb, ministrul Mediului, a semnat contractul de finantare a proiectului Reabilitare sistem alimentare cu ap, a sistemului de canalizare n municipiile Vaslui, Brlad, Husi si orasul Negresti. Valoarea total a programului se ridic la 104 milioane de euro, din care 40 de milioane vor fi investiti n Vaslui si 32 milioane de euro n Brlad. La finalizarea lucrrilor, prevzute pentru anul 2015, numrul total al beneficiarilor va fi de 180.000.
Dumitru Buzatu, presedintele Consiliului Judetean Vaslui, a precizat c proiectul de ap si canal este nu doar foarte important pentru locuitorii judetului, ci si foarte… asteptat! „Noi am investit timp mult si multi bani pentru a accesa acest program. Dac pe proiectul cu managementul deseurilor se lucra deja, acesta a trenat si am asteptat foarte mult pentru semnarea contractului de finantare”, a spus Dumitru Buzatu. Ministrul Rovana Plumb a precizat c Guvernul USL a acordat o mare atentie judetului Vaslui n vedere atingerii de standarde normale n ceea ce priveste infrastructura de ap si canal. „M bucur s fiu astzi aici, alturi de domnul ministru Mircea Dusa. Infrastructura de ap si canal este absolut necesar. Acest serviciu trebuie s fie la dispozitia fiecrui cettean. Astzi, vom semna contractul de finantare pentru municipiile Vaslui, Brlad, Husi si orasul Negresti, proiect de care vor beneficia 180.000 de persoane. Valoarea programului este de 104 milioane de euro, finantarea fiind asigurat prin POS Mediu. n anul 2015, lucrrile trebuie finalizate, pentru ca toti cettenii s aib acces la ap si canal”, a spus Rovana Plumb. Ministrul a fcut un apel ctre autort- tile judetului s monitorizeze ndeaproape realizarea lucrrilor, pentru a fi finalizate la timp. n acest moment, banii sunt n cont iar Ministerul Mediului asteapt decontarea primelor lucrri realizate, pentru ca beneficiile s fie resimtite ct mai repede.
Peste 70 milioane de euro, investiti n Vaslui si Brlad
„Noi luptm de mult timp pentru acest program. Sunt convins c se va derula n folosul vasluienilor. Municipiul Vaslui va primi o finantare de 40 milioane de euro prin acest program, iar dup finalizarea lucrrilor, 98% din cettenii Vasluiului vor beneficia de serviciile de ap si canal. Pentru c este foarte mult de lucru, modernizarea statiei de tratare si epurare, extinderea a 60 de kilometri de conducte, am rugmintea ca s fie o derulare corespunztoare a procedurilor”, a spus Vasile Pavl, primarul municipiului resedint de judet. Constantin Constantinescu, primarul municipiului Brlad, a spus c locuitorii ora- sului asteapt de nou ani implementarea programului de reabilitare a sistemului de ap si canal. „Acesta este cel mai important proiect pentru municipiul Brlad, care beneficiaz de o finantare de 30-32 de milioane de euro. Ne dorim s fie nceputul dezvoltrii infrastructurii orasului. Mai avem si alte obiective de realizat, cum ar fi soseaua de centur, dar si dezvoltarea sistemului de ap si canal n alte zone ale municipiului, care nu sunt acoperite prin acest program”, a precizat Constantinescu. La rndul lui, Ioan Ciupilan, primarul municipiului Husi, a adugat c programul de reabilitare a sistemului de ap si canal este asteptat de cinci ani de zile. „Sper s finantm ct mai repede aceast investitie extrem de important”, a punctat Ciupilan.
Degeaba comentati aici,jocurile sint f?cute .Titi nu este dect un executor ca si Base,programul schimb?rii func?ioneaz? dupa un plan bine stabilit.
Rabobank refuz? s? acorde mprumuturi celor care se ocup? cu extragerea gazelor de ?ist. Chiar ?i fermierii care dau p?mntul n arend? companiilor energetice cu inten?ia de a exploata gazele de ?ist nu primesc mprumuturi de la banc?.
Pentru moment, este vorba ndeosebi de activit??ile b?ncii n Statele Unite, unde exist? o adev?rat? goan? dup? gazul de ?ist, care este numit acum a doua febr? a aurului. Pentru extragerea acestui gaz se folose?te mult? ap? ?i chimicale. Se pune ntrebarea ct de poluante pentru sol ?i ap? sunt sondele de extragere. Astfel, apar ciocniri ntre interesele extragerii gazului ?i cele ale agricultorilor. Rabobank este cel mai mare creditor agricol.
Produc?ia a ceea ce se nume?te combustibili neconven?ionali, cum ar fi uleiul din nisipurile bituminoase ?i gazele de ?ist din roca de mare adncime, este considerat? din punctul de vedere al b?ncii drept poluant? ?i ea nu contribuie la aceasta. Un purt?tor de cuvant pentru biroul Rabobank din Utrecht confirm? acest aranjament care se bazeaz? pe Documentul de pozi?ie privind activit??ile de petrol ?i gaze, pe care banca l-a emis recent. Aceast? pozi?ie nseamn? c?, n plus fa?? de poluarea solului, a apei ?i a aerului, banca include ?i pierderea biodiversit??ii, tratamentul localnicilor ?i condi?iile de munc?.
Pozi?ia Rabobank se aplic? la nivel mondial, spune purt?torul de cuvnt, dar este pus? n practic? n principal n SUA. n Olanda, acest lucru nc? nu este aplicat, a mai precizat purtatorul de cuvant, care nu vrea s? anticipeze situa?ia din aceast? ?ar?, n momentul n care se vor extrage gazele de ?ist. Urm?rim ndeaproape discu?iile din Olanda ?i vom a?tepta rezultatele acestora.
Purt?torul de cunvnt subliniaz? c? situa?ia din SUA este diferit? dect cea din Olanda. Aici statul de?ine tot p?mntul. n SUA, fiecare proprietar de p?mnt este ?ef peste p?mntul s?u. Fermierii din SUA au de ales, pe cnd colegii lor olandezi nu.
Din ce n ce mai mul?i fermieri ?i buc?tari din restaurantele din SUA nu sunt de acord cu cre?terea rapid? ?i de multe ori necontrolat? a exploat?rii gazelor de ?ist. Ei se tem de terenuri ?i ap? contaminate, ?i nu n ultimul rnd de culturile contaminate ?i animalele bolnave. n ultimii 3 ani aceste zone de extragere a gazelor de ?ist se apropie de state precum New York si California. n zonele foarte uscate din sud ?i jum?tatea de vest, fermierii ?i companiile energetice sunt ntr-o competi?ie acerb? pentru resursele limitate de ap?.
Lupta unui mic ora? polonez cu gigantul Chevron
Fracturarea hidraulic? ?i posibila distrugere ireversibil? a mediului i-a f?cut pe locuitorii unui ora? polonez s? protesteze cu vehemen?? mpotriva companiei americane Chevron. ?i nu n zadar.
mprejurimile ora?ului Zurawlow, situat n estul Poloniei, sunt o adev?rat? bijuterie verde, cu o flor? extraordinar de bogat?. Prin urmare, oamenii de aici vor ca locul n care tr?iesc s? r?mn? a?a cum este: frumos ?i nedistrus de interesele companiilor multina?ionale.
Acum doi ani, speciali?tii americani au apreciat c? n acest ora? s-ar afla peste 5 mii de miliarde de metri cub de gaz. Gaz care ar putea fi exploatat folosindu-se controversata metod? a fractur?rii hidraulice. Rezerva de gaz ar fi att de mare, spuneau americanii, nct ar asigura necesarul de energie al Poloniei pentru urm?torii 300 de ani.
Neimpresiona?i de perspectivele mult promisei independen?e energetice, locuitorii din Zurawlow au fost extrem de scandaliza?i cnd s-au trezit cu gigantul american Chevron la u??, cu att mai mult cu ct, compania american? dore?te extragerea gazului utiliznd metoda numit? fracking, binecunoscuta fracturare hidraulic?. Prin urmare, revolta s-a transformat n teama c? mprejurimile ora?ului, nc? verzi, ar putea fi distruse, iar pnza freatic? iremediabil otr?vit?.
Pani Stopa, o localnic? din Zurawlow a ar?tat deja ce s-a ntmplat cu apa de la robinet, de cnd Chevron a nceput s? efectueze n regiune teste seismice: a c?p?tat o culoare nchis?, e aproape neagr?, deci nu mai poate fi b?ut?. Apa aceasta era ap? bun?, acum arat? ca uleiul. Au trecut trei ani de cnd au fost pornite aceste teste, spune doamna Stopa.
Anul trecut, invocnd o lege de protec?ie a p?s?rilor n timpul incuba?iei, locuitorii micului ora? au creat o blocad? uman? mpotriva reprezentan?ilor Chevron. Cu succes.
Proteste zilnice
Reprezentan?ii Chevron s-au ntors, ns?, la Zurawlow, anul acesta. ?i n-au venit deloc singuri, ci cu for?e de ordine cu tot. Au ridicat un gard desp?r?itor, menit a-i ?ine departe pe locuitori, care protesteaz? zilnic mpotriva companiei americane. Peste 100 de persoane demonstreaz? la Zurawlow zi de zi, ncercnd s? opreasc? ac?iunile companiei Chevron n regiunea lor a?a cum pot – cu tractoare care blocheaz? accesul camioanelor acestui concern n zona ce ar urma s? fie exploatat?.
Oamenii spun c? p?mntul a fost concesionat strict pentru teste seismice, iar aprobarea de forare a fost anulat? n 2012. Spusele lor sunt sus?inute de numeroase documente, care ar atesta faptul c? Chevron nu are nici un drept oficial de a ncepe s? foreze. Chevron nu va recunoa?te acest fapt, ct? vreme guvernul nu face presiuni n acest sens, acuz? una dintre localnice.
De cealalt? parte, concernul american este sigur c? posed? aprobarea ?i celelalte documente necesare demar?rii procesului de forare. Pentru a sc?pa de protestatari, compania Chevron a decis s? construiasc? rapid o strad? nou?, pentru a avea acces la o alt? zon? de exploatare, aflat? la 10 km distan??.
Oamenii ?i-au continuat ns? protestul, cernd companiei americane s? plece nu doar din regiunea lor, ci ?i din Polonia. n plus, locuitorii din Zurawlow au angajat avoca?i care s? le ofere sprijin juridic ?i au reu?it s? atrag? de partea lor militan?i ecologi?ti din Statele Unite, Cehia sau Letonia.
Drill baby drill
Regizorul Lech Kowalski s-a documentat extrem de atent cu privire la situa?ia din micul ora? polonez. Cea mai recent? produc?ie a sa, intitulat? Drill Baby Drill, compar? situa?ia ??ranilor polonezi din Zurawlow cu problemele similare din Pennsylvania, Statele Unite. Ace?ti ??rani sunt primii care au re?it s? mpiedice o companie multina?ional? s? exploateze gaze de ?ist. Este un lucru f?r? precedent, foarte important. Ace?ti oameni vor s? decid? singuri ce se ntmpl? cu ?ara lor, a declarat regizorul pentru DW.
De altfel, acest lucru este cu att mai important, cu ct ei locuiesc aici de genera?ii. Au r?d?cini adnci n aceste locuri ?i nu pot exista f?r? ?ara lor. Ar putea vinde p?mntul, apoi ?i-ar putea cump?ra un apartament la ora?, ns? sufletul lor ar fi distrus. Tocmai de aceea lupt? cu atta ardoare, spune Lech Kowalski.
Doar propagand??
Acum doi ani, cnd au ap?rut primele ve?ti despre binecuvnt?rile solului din Zurawlow, unii localnici au reac?ionat cu entuziasm. Gndul c? rezervele de gaze de ?ist ar putea asigura necesarul de energie al ??rii timp de trei secole ?i perspectiva independen?ei de gazele ruse?ti erau, evident, tentante. ns? testele efectuate pn? n prezent au spulberat masiv a?tept?rile peste m?sur? de optimiste ale multora.
Conform unor noi estim?ri, se pare c? rezervele de gaze de ?ist de la Zurawlow ar urma s? acopere necesarul de energie al Poloniei ntre 26 ?i 70 de ani, a?adar mult mai pu?in dect se crezuse anterior. n context, alte mari companii precum Exxon, Talisman ?i Marathon au renun?at la planurile de exploatare din cauza nerentabilit??ii.
Momentan, dou? treimi din importurile de gaz ale Poloniei sunt asigurate de compania ruseasc? Gazprom, iar tarifele ar fi printre cele mai ridicate din Europa. n opinia unora dintre protestatari, guvernul de la Var?ovia folose?te dependen?a de gazele ruse?ti ca argument n favoarea fractur?rii hidraulice.
Oamenii mai spun c? fracking-ul n-ar asigura pe termen scurt absolut deloc independen?a fa?? de Rusia. Polonia are un contract ncheiat cu Rusia care expir? abia n 2037?, spune Andrze Bak, unul dintre protestatari. n plus, gazul reprezint? doar o mic? parte din necesarul energetic al ??rii.
Avem energie pe baz? de c?rbune, ap? ?i vnt. Politica oficial? nu este dect propagand?, folosit? pentru a-i determina pe oameni s? sprijine fracturarea hidraulic?, este convins Andrze.
Spionii americani de la chevron vor sa scape de deseurile radioactive nucleare de pe teritoriul americii si japoniei si au gasit teren prielnic in Romanie la Vaslui prin criminalii internationali tradatori vanzatori de neam si tara care este ponta si buzatu(marlanul de la Ruginoasa).
Spaga de la criminalii de americani pentru deversarea deseurilor radioactive nucleare de la centralele nucleare americane si japoneze.Tradatorii de neam si tara si-au rotunjit conturile curente personale in bancile din strainatate dupa cum urmeaza:
1,traian basescu 3 mld euro
2.victor ponta 2 mld euro
3.liviu dragnea 1,5mld euro
4.dumitru buzatu 1 mld euro
Acestea sunt sumele pentru care se zbat pe patul moarte acesti criminali tradatori vanzatori de tara.
Rovana te bag in pizda matii de idioata.Ce ai facut la Viena cu Arnold Schwarzenegger?A-i supt pula lui clampau de american si acum vii la Vaslui sa ne prostesti cu afacerile de mediu.Te-ai distrat pe banii mei in Austria catea afurisita
vasluieni,de acum asteptati-va la ce e mai rau….oricum vietile noastre nu conteaza…suntem priviti ca umplutura ….important este sa-si atinga ei scopul…..nu credeam ca voi trai asemenea timpuri,…..am sperat pana in ultima clipa ca se vor razgandi,ca se vor trezi din prostie,…dar nu…..nici gand de asa ceva….
S-A ASIGURAT TITI DE CATEVA MILIOANE … FRAIERII VOTEAZA SI MOR DE FOAME…
ce teapa iau vasluieni….cu furtul lui titi….firma ccccccbbbb sa creasca….aha………liber la furat
Comentariile sunt închise.