Omagiu unui simbol al Jandarmeriei Rom�ne

Ieri, col. Paul Sm�nt�n�, comandatul Inspectoratului Judetean de Jandarmi (IJJ) Vaslui, si prefectul Radu Renga i-au �nm�nat Drapelul Rom�niei, o diplom� de excelent� si o plachet� omagial� celui mai �n v�rst� jandarm din judetul Vaslui. Maiorul �n rezerv� Gheorghe Rotaru are 91 de ani, locuieste �n Dragomiresti si este o istorie vie a evolutiei Jandarmeriei rom�ne.

Emotii, z�mbete si lacrimi. Asa au fost �nt�mpinat i, ieri, reprezentantii Jandarmeriei, �n frunte cu col. Paul Sm�nt�n�, prefectul judetului, Radu Renga, si seful Inspectoratului de Politie al Judetului Vaslui, Mihai Carp, de c�tre b�tr�nul de 91 de ani, adus de edilii locali la sediul Prim�riei pentru o festivitate mai putin obisnuit�. �mbr�cat �n uniform�, maiorul Gheorghe Rotaru a ascultat cu emotie imnul national, dar cu adev�rat impresionat a fost c�nd, prefectul judetului, �n numele Guvernului Rom�niei, i-a �nm�nat drapelul t�rii si o diplom� de excelent�. �Maiorul �n rezerv� Gheorghe Rotaru este o pild� a traditiei, izvorul Jandarmeriei �n Rom�nia, este o istorie vie a modului de scolarizare si a evolutiei institutiei noastre. Pentru noi, este un simbol pe care avem cinstea s�-l omagiem ast�zi. Noi, jandarmii vasluieni, urmasi ai longevivului maior �n rezerv� Gheorghe Rotaru, �i arat�m respectul, recunostinta si pretuirea pentru faptele sale si pentru pagina de istorie vie pe care o reprezint�, a spus Paul Sm�nt�n�. Dealtfel, acesta a avut si initiativa de a-l c�uta si omagia pe cel mai �n v�rst� jandarm din judet. Arhivele au fost e mare folos �n identificarea veteranilor. Jandarmii l-au vizitat pe b�tr�n, au stat de vorb� cu el si i-au scris povestea �ntr-o lucrare intitulat� sugestiv �Amintiri de veteran�. Aceasta i-a fost �nm�nat� eroului, care a tinut s�-i invite pe colegii s�i de arme si la �mplinirea v�rstei de 92 de ani. Maiorul �n rezerv�, Gheorghe Rotaru s-a n�scut la 8 iulie 1922, �n comuna Dragomiresti, judetul Vaslui, fiind singurul b�iat dintre cei patru copii ai familiei. Face parte dintr-o familie cu traditie �n arma jandarmi. Bunicul, tat�l acestuia, ca si fiul lui, au fost jandarmi, dar b�tr�nul regret� c� b�iatul s�u a renuntat la Jandarmerie, plec�nd �n str�in�tate, f�r� a continua traditia familiei. A fost unul din cei peste 5.000 de candidat i care au sustinut examen la Bucuresti, unde a si fost admis. Primul an de Scoal� Militar� l-a f�cut la Timisoara, unde preg�tirea de specialitate se desf�sura prin cursuri cu specific politienesc: regulamente, politie tehnic�, criminalistic�. Apoi a urmat cursurile Centrului Tehnico-Stiin- tific Cluj, unde, timp de sase luni, a urmat cursuri de criminalistic�, dar si cursuri de preg�tire conductori c�ini serviciu (urm�rire si �nsotire). Al doilea an al Scolii Militare �l urmeaz� la Dr�g�sani. Dup� absolvire, este numit ca ajutor de sef de post la Legiunea de Jandarmi Slatina/ Compania 21 Jandarmi. �n anul 1943, a fost detasat la Postul de Jandarmi P�rosi – Slatina pentru 6 luni. �n februarie 1944, este �ncadrat la Legiunea de Jandarmi Tecuci, iar la data de octombrie 1944 este mutat la Centrul 4 Jandarmi – Legiunea Jandarmi Olt. Experienta de r�zboi a �nceput o dat� cu plecarea lui, noaptea, spre Turnu M�gurele. �n timpul deplas�rii, au fost atacati de avioanele nemtesti. Atunci a simtit pentru prima oar� c�t de aproape e moartea. A v�zut cum camarazi deai lui se sting, a v�zut suferinta, neputinta si disperarea acestora. Pe timpul deplas�rilor armatei rom�ne, jandarmii au executat patrule pedestre, care asigurau si coordonau circulatia trupelor rom�nesti �n bune conditii. Legiunea de jandarmi din care f�cea parte, a fost responsabil� cu siguranta Diviziei 21 Infanterie, l�ng� Prut. �n anul 1944, a participat la Campania din Ungaria si Cehoslovacia. �n Cehoslovacia a stat o lun� de zile, o perioad� foarte grea, unde a desf�surat activit�ti de preg�tire, �n special instructie de front. �n Ungaria, �mpreun� cu �nc� cinci camarazi, au fost prinsi de unguri, dezarmat i, dezbr�cati si legati, urm�nd s� fie executati. Au fost salvati �n ultima clip� de soldat ii rusi care le-au oferit �mbrac�minte, arme si au fost trimisi �napoi la unit�tile lor. Dup� r�zboi, au fost trimisi �n concediu nelimitat, fiind �nlocuit i de ofiteri si subofiteri de Infanterie. Au fost rechemati �n r�ndurile militiei, la paz� si ordine, la Bac�u, unde a fost si comandant de grup�. Dupa ce a trecut �n rezerv�, a lucrat ca secretar si contabil. �n anul 1998, i-a fost conferit� Medalia Crucea Comemorativ� a celui de-al doilea r�zboi mondial, 1941-1945, pentru serviciile militare aduse statului rom�n, �n timpul celui de-al doilea r�zboi mondial. Acum, dup� ce istoria sa a fost tip�- rit� pe pagin� de h�rtie, stie c� faptele si amintirile sale, nu vor r�m�ne necunoscute, ci vor r�- m�ne amintire si altor generatii.