Preotii slujitori ai bisericilor din satul Mircesti

Documentele p�strate atest� prezent� preotilor din Evul Mediu. Preotii au un rol important �n desf�surarea slujbelor, viata cotidian� a satului, st�p�nesc misterul scrisului, r�sp�ndesc cultura si sunt cunosc�tori ai limbii slavone. Popa M�teiu este atestat documentar la 6 aprilie 1624 si la 24 martie 1635. Apare ca martor si la 13 mai 1635. Vasile Lupu (1634-1653) porunceste la 10 iulie 1640 c�pitanului Mihalcea, lui Vasilii Burnii si lui Isac s� �mpart� �n trei satele Nuoresti, Cricesti, Ruseni, si Poiana C�rnului, �n urma jalbei f�cute domniei de „Gavril si Vasile, nepotii lui C�lm�tui, si popa Matei din Mircesti pe Gavril si pe Ion si pre Ionascu”. La 17 iulie 1640 popa M�teiu din Mircesti, „nepotul B�lei” m�rturiseste cum a �mp�rtit cu Gavril, precum si cu Ion si fratii lui, Ionasco, Grigorasco si Toader, nepotii Todorii, si Vasile si Gavril, nepotii V�rvarei, satele „Cricestii, si Nuoresti, si Ruseni si Poiana C�rnului. / Si s-au venit lui Gavril si cu fratii lui, si lui Ionasco si cu fratii lor, si lui Ion si fratii s�i satu �ntreg Cricestii, cu tot venitul. Si i s-au venit si lui Vasile si cu fratii s�i si lui Gavril si cu fratii s�i, nepotii V�rvari(i), sat(ul) �ntreg Nuorestii cu tot venitul. Si s-au venit popii, lui M�teiu, cu fratii s�i, satul Rusenii si cu vad de moar� si cu Poiana C�rnului”. Popa Matei din Mircesti vinde lui Grigorie fost postelnic, ureadnic de Botosani, cu 70 galbeni unguresti, „dreapta sa ocin� si dedin�, a patra parte din satul Ruseni si, de asemenea, a patra parte din satul Nuoresti, cu f�nete �n Poiana C�rnului, si jum�tate dintr-o moar� gata din Ruseni, tot �n tinutul Vaslui, p�r�ul …, si de asemenea cu vaduri de moar� �n am�ndou� satele si din tot venitul”. Domnul Vasile Lupu �i �nt�reste lui Grigorie fost postelnic, la 12 august 1640, o parte din satul Miclesti, care se numeste Berindesti, pe Vasluiet, cump�rat� de la Nicolai, fiul lui Stefan Dr�gus, p�rti din satele Ruseni si Nuoresti si jum�tate de moar� din Ruseni, cump�rate de la popa M�tei din Mircesti. Popa M�tei din Mircesti apare ca martor la 10 august 1641. Prin zapisul din 11 august 1641, popa Matei din Mircesti, fiul lui Cernea, m�rturiseste c� a v�ndut postelnicului Grigore a sa dreapt� mosie Ruseni cu 160 galbeni. „Si i-am dat satul �ntreg si cu gium�tate de vad de moar� si moar� gata si a patra parte din spotiana C�rnului si codru, din locul Serbestilor, �n gios, p�n� <�n> mijlocul luncei, si pe ses, pre unde au fost Vasluiul cel b�tr�n. / Aceste mosii au fost amestecate a patru mose, anu: Tudora, si V�rvara si Solomiia si B�l�. Deci s-au �mp�rtit tot(i) nepotii acelor mose, ce scrie mai sus. Si s-au vinit �n partea B�lei acest sat, ce scrie mai sus, anume Rusianii, cu tot venitul, ca s� s� stie”. Popa M�tei era cunosc�tor de carte, scriind acte, precum cel din 11 august 1641. Prin zapisul din 29 noiembrie 1698, Postolachi, fiul preotului Vas�li din Mircesti, si Vasile, fiul lui Ardarie, nepotul Com�nescului, v�nd lui Iordachie Ruset vel vistiernic 26 de p�m�nturi din Surinesti, tinutul Vasluiului, cu un leu b�tut p�m�ntul „cu vatra satului, cu tarin� cu poeni, cu dumbrav� cu f�nate, cu pometi, cu locuri de pris�ci, cu vad de moar� �n valia Sur�nestilor, care parte mie lui Postolachie �mi iaste danie de la M�riia fata Com�nescului si lui Vasile Ardarie �mi iaste mosie driapt� de pe mosu meu Com�nescul „. Catagrafia din 1820 nu �nregistreaz� nici un preot, �n schimb sunt atstati cinci dasc�li, anume: Luca Dasc�lul, Manolachi sin Iani Bl�nar, Iancul sin popa Vasile, Iordachi Diaconu, Iordachi sin preotul Gavril. �ntre 1832 si 1846, slujesc preotii Anastasie Mantu si Iordache. La 1858-1859, biserica Sfintii Voievozi din satul Mircesti R�z�si (�mpreun� cu Mircesti B�nt�s�sti, proprietatea lui Gheorghe Bantas), format din 225 popor�ni, era deservit� de preotii Ioan B�l�ut�, Alexandru Bobu, Adam Ardare, dasc�lii Ioan Puiu si Vasile Teslariu.

Preotul Mihail Agapi (1863- 1898

Protoieria judetului Vaslui aduce la cunostinta preotului Mihail Agapi, la 29 aprilie 1889, binecuv�ntarea episcopiei obtinut� de preotul Th. Chiriac, din T�cuta, pentru a se permuta de aici si �ns�rcinarea preotului din Mircesti de a se �ngriji de enoriasii din T�cuta p�n� la desemnarea unui preot. La 28 martie 1894, este decretat preot paroh. �n august 1894, Michael Gravor din Bucuresti a primit 5 lei si 35 de bani pentru confectionarea sigiliului parohiei Mircesti si a accesoriilor aferente. Parohia �nfiintat� la 1894 cuprindea satele Mircesti si Rediu Galian. Biserica „Sfintii �mp�rati Constantin si Elena” din satul Rediu, situat la Sud de Mircesti, era construit� din lemn, pe temelie de piatr�, acoperit� cu sindril�, cu o turl�, cu o clopotnit� lipit� de ea, reparat� radical la 1886 si 1887 de c�tre Dimitrie Galian, ctitorul ei, aflat� �n stare bun� la 1894, detinea 20 de pr�jini cu livad� �n jurul bisericii si opt f�lci de p�m�nt (dou� f�lci suhat, dou� f�nat si patru teren arabil). Dintre c�rtile de cult existente la aceast� biseric� la 1894 amintim: „Chiricodromion” (1711!), „Minei” (1786), „Apostol” (1794), „Evanghelie” (1794), „Triod” (1800), „Penticostar” (1800), „Psaltire mare” (1835), „Orologiu mare” (1835), „Liturghier” (1845, 1868). Dimitrie Galian (decedat �n 1914) va ridica �n satul Rediu, la 1896, biserica cu hramul „Sf�ntul Dimitrie”, din c�r�mid�, �n plan dreptunghiular, cu o inscriptie �n piatr� a ctitorilor (Dimitrie, Petru, Ecaterina), cu pridvor si fereastr�, cu st�lpi, cu 12 strane si o stran� arhiereasc�, 36 de icoane la t�mpl� si �n biseric�, obiecte de cult din 1914, c�rti de slujb� din 1915 si pomelnicul vechi al ctitorilor (potrivit unui chestionar din 1921). Biserica „Sfintii �mp�rati Constantin si Elena” din Rediu, potrivit unor surse, a fost construit� din b�rne, la 1802, de Ilie si Elena Zm�u, Gh. Popovici si Gh. Onu. Protoiereul I. Barbu �l �nstiinta pe preotul Mihail Agapi, la 29 martie 1896, despre dispersarea de c�utarea de cele religioase a locuitorilor din Rediu, fiind �nlocuit cu preotul Neculai Patrascu Cod�esti. Iconomul I. Barbu, protoiereul de Vaslui, solicit� informatii, la 18 noiembrie 1897, preotului Maihail Agapi despre demisia sa din postul de paroh de la Mircesti sau din treapta preotiei. La 8 decembrie 1897, preotul Mihail Agapi anunt� episcopiei Husilor demisia sa din postul de preot paroh al parohiei Mircesti �ncep�nd cu 1 decembrie 1897, aprobat� la 1 februarie 1898. Averea bisericii din Mircesti este predat� de preotul Mihail Agapi c�tre preotul interimar Ioan Bogos, la 18 februarie 1898. Preotul Ioan Bogos �l aminteste, la 19 martie 1926, pe fostul preot si duhovnic al parohiei Mircesti, Mihail Agapi, care nu mai putea m�rturisi pe enoriasi din cauza surzeniei.

Preotul Ioan Bogos (1 ianuarie 1899 – noiembrie 1935)

Preotul Ioan Bogos, n�scut la 29 august 1858, �n satul Chitoc, absolvent a patru clase seminariale, c�s�torit la 20 ianuarie 1879 cu Elena C. Alicsandru, este hirotonisit diacon la 19 iulie 1879, apoi preot de episcopul Calinic Dima, la 29 iulie 1879, pe seama bisericii cu hramul „Sfintii �mp�rati” din satul Rediul Galian, comuna Mircesti, de unde se transfer� la biserica „Sf�ntul Gheorghe” din satul T�cuta (desemnat la 9 septembrie 1889), iar de aici la Mircesti, �ns�rcinat ca interimar �n aprilie 1898, iar ca titular la 1 ianuarie 1899. La 30 decembrie 1889, a fost transferat din comuna Mircesti la biserica filial� din Rediu. Devine duhovnic (29 aprilie 1926), sachelar (18 iunie 1915) si iconom (26 aprilie 1926). �n adresa trimis� Episcopiei Husilor la 20 ianuarie 1934, preotul Ioan Bogos afirma: „La acest sat servesc la Altarul Domnului din anul 1879 si mi-am dat toat� osteneala pentru a conduce cu bine turma lui Hristos”. Protoiereul de Vaslui C. A. Ullea scria, la 16 martie 1907, preotului Ioan Bogos: „V�z�ndu-se �n c�teva judete din tar�, s�tenii am�giti si �ndemnati pe cale de r�zvr�tire ca s� f�ptuiasc� grave neor�nduieli, prin care s-a tulburat ordinea si siguranta public�, onor(atul) Guvern al t�rei a luat de urgent� toate m�surile necesare pentru stingerea c�t mai grabnic� a aseminea tentative neobisnuit� la poporul rom�nesc”. Ministerul de Culte, �n �ntelegere cu Episcopia Husilor, „au preg�tit un patriotic manifest c�tre preoti si �nv�t�tori, cer�nd ca p�storii sufletesti cu �nv�t�torii t�ranilor lucr�nd energic s� fac� a �nceta lupta dintre frati”. I. Stef�nescu, primarul comunei T�cuta, �l invit� �n 13 septembrie 1914 la sediul prim�riei pe preotul Ioan Bogos �n vederea constituirii unui subcomitet pentru ajutorarea familiilor mobilizatilor si concentratilor, sub numele „Familia”. Nu a fost mobilizat �n r�zboi. Face parte din comitetul �ns�rcinat cu distribuirea ajutoarelor familiilor celor concentrati �n armat�, �mp�rtite la 29 mai 1916. �n mai 1917, este repartizat la biserica din Rediu un preot refugiat, iar �n octombrie 1917, este numit un c�lug�r. Preotul Ioan Bogos �si exprim� nemultumirea fat� de salariul mic. Din 29 martie 1917, soseste �n Mircesti Batalionul III. �n anii 1916 si 1917, �n satul Mircesti au stationat opt companii de refugiati si dou� spitale mobile de covalescenti, dintre care 45 au decedat si au fost �nmorm�ntati �n cimitirul de aici. Preotul Ioan Bogos obtine, la 9 august 1921, aprobarea pentru executarea reparatiilor necesare bisericii „Sfintii �mp�rati Constantin si Elena” din Rediu, �n conditiile existentei fondurilor financiare. La 28 septembrie 1923, cere interventie protoiereului de Vaslui pe l�ng� Episcopia Husilor pentru a se da �nvoirea �nceperii reparatiilor bisericii „Sfintii �mp�rati Constantin si Elena” din Mircesti. La 10 iunie 1924, raporteaz� lipsa adventistilor si evanghelistilor din parohia Mircesti „p�n� �n prezent si cred c� nici nu vor fi”. Pentru cele 50 de familii care tineau de stilul vechi din satul Rediu, preotul Ioan Bogos cere episcopului „binecuv�ntarea c� acesti capi de familii care nu-si cunosc rostul vietii lor s� nu le fac nici un serviciu religios, c�ci numai astfel se vor st�rpi cei necredinciosi”. Odat� cu �nfiintarea Patriarhiei Ortodoxe Rom�ne, primeste, la 28 noiembrie 1925, tabloul primului patriarh al Rom�niei, Miron Cristea, pentru a-l aseza �n biserici. �l �nt�lnim �n tabloul preotilor din eparhia Husilor, �mp�rtiti pe serii pentru conferintele generale din 17-21 septembrie 1928. A fost �nmorm�ntat �n cimitirul bisericii din Rediu.

Constantin Popescu (1 decembrie 1935-1 mai 1939)

N�scut la 8 februarie 1903, a fost numit la 1 decembrie 1935 �n parohia Mircesti, este transferat la 1 mai 1939 �n satul B�cu. A studiat timp de doi ani teologia.

Dimitrie Leon (1939-1942)

Atestat �n 1940 ca preot paroh la Mircesti, apoi la 1 aprilie 1941, 17 februarie 1942, 17 aprilie 1942, 9 mai 1942. La 1 martie 1941, protopopiatul Vaslui este �mp�rtit �n dou�, parohia Mircesti fiind inclus� �n circumscriptia Vasluiul de Jos. Protoieria Vaslui transmite, �n 1941, dup� eliberarea teritoriilor rom�nesti ocupate de bolsevici �n iunie 1940, preotului paroh urm�toarea telegram�: „Duminic� 21 Iulie a.c., veti oficia un Tedeum de multumire pentru izb�nda armatei, c� a ocupat Bucovina si Basarabia, �n prezenta autorit�tilor civile si militare si tin�nd predic� oficial�”.

Preot Alexandru Stamatin

Preot utilizat, este atestat la 7 august 1942, 13 mai 1946. A fost preot paroh al parohiei Soci Bacani, judetul B�lti (Basarabia), a lucrat �n serviciul bisericii 40 de ani (la 30 decembrie 1945, a deschis si condus scoli pentru luminarea poporului din Basarabia, consider�nd c� „primele scoli au fost fiicele bisericii”. A construit si reparat biserici �n Basarabia, a fost presedinte de c�min cultural, confesor militar la Brigada 21 Sculeni (Gr�nicer) timp de patru ani, a predat religia �n scoli, a fost judec�tor spiritual, preot utilizat �n parohia S�lcioara, judetul R�mnicu S�rat. Averea si locuinta i-au r�mas �n Basarabia, ocupat� de sovietici. La 30 decembrie 1945, cere interventia episcopiei pe l�ng� Minister �n vederea �ncadr�rii sale la parohia Mircesti. Este atestat documentar ca preot paroh la Mircesti la 30 august 1947, 31 ianuarie 1948, 31 martie 1948.

Preot Constantin Fligler (1946-1947)

S-a n�scut la 21 iunie 1922, �n comuna Negresti. �n 1946, a absolvit Seminarul teologic, gradul al IIlea. Este hirotonit la 23 decembrie 1946 pe seama parohiei Mircesti, de unde este transferat la Tatomiresti, apoi la Portari si Frenciugi.

Preot C. Roiu

Solicit�, la 15 ianuarie 1951, protoiereului de Cod�esti instalarea si luarea �n primire oficial� a bisericii din Rediu Galian, unde �si efectua serviciul din 10 octombrie 1950. La 25 septembrie 1950 satul Mircesti, comuna T�cuta, f�cea parte din parohia Rediu. Preotul C. Roiu, originar din satul T�cuta, nepotul preotului Ioan Bogos, solicit� la 25 septembrie 1950 postul de preot paroh titular la parohia Rediu Galian. Este atestat documentar la 16 noiembrie 1952.

Preotul Stefan D. Grigoriu

sPreotul Stefan D. Grigoriu, din comuna B�cesti, raionul Negresti, a fost repartizat la 9 noiembrie 1954 la parohia Rediu Galian si Mircesti, raionul Cod�esti, fiind �nt�lnit si �n ianuarie 1955. Urmeaz� o serie de preoti a c�ror perioad� de slujire la Sf�ntul Altar nu o cunoastem, numele lor fiind culese de la locuitorii din sat: preotul Petru Petre, preotul P. Coman, preotul Florin Chitic (atestat documentar �n 1985), preotul Octavian, preotul Iulian (a slujit trei-patru luni) si preotul Sorin V�n� (din 2010, si ast�zi). Ast�zi, satul Mircesti face parte din parohia T�cuta.