Artistii m�rtisorului

Au v�rste si profesii diferite, sunt crescuti la tar�, sau pe betoanele orasului, �si spun mesteri populari sau artisti handmade, dar au �n comun pasiunea pentru frumos, talentul si r�bdarea de a mig�li ore �n sir pentru a crea m�rtisoare minunate, de multe ori nepretuite la adev�rata lor valoare. Pe c�tiva dintre acesti artisti i-am �nt�lnit recent la �T�rgul de prim�var�, organizat de Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale (CJCPCT) Vaslui. A fost un bun prilej de a afla mai multe despre ei, despre pasiunea lor si despre cum este apreciat� munca lor de cei din jur.

Maria Bodron, din Vaslui, are 75 de ani si este unul dintre cei mai vechi mesteri populari din judetul Vaslui. De zeci de ani, femeia vesteste venirea prim�verii cu m�rtisoare inedite, confec- tionate cu m�inile ei. Maria Bodron a �nceput s� confectioneze m�rtisoare �nc� de c�nd era copil, si f�cea br�t�ri din at� alb� si rosie pentru fratii ei mai mici. M�rtisoare a f�cut �ntodeauna pentru prieteni si colegii de la Scoala nr 5, unde a lucrat ca �nv�t�tor. �Din �95, dup� ce am iesit la pensie, am �nceput s� comercializez m�rtisoare ca o ripost� la toate m�rtisoarele de prost gust pe care le vedeam expuse de 1 martie. Eu fac doar m�rtisoare traditionale. La originile m�rtisorului a stat o moned� de aur sau de argint, la care se atasa o sfoar� f�cut� din dou� fire r�sucite, una rosie si alta alb� , sau, initial, alb si negru, ce semnificau lupta vietii asupra mortii, a s�n�t�tii �mpotriva bolii. Exista credinta, conform c�reia, aceasta amulet� aducea noroc si fericire. Mai t�rziu a r�mas traditia snurului, dar, �n lipsa monezilor, femeile atasau de ata r�sucit� diverse modele realizate tot din at�, ne ofer� doamna Maria o scurt� istorie a m�rtisorului. M�rtisoarele din m�tase ale Mariei Bodron sunt mici opere de art� traditional�. Doar pe un centrimetru p�trat, din fir de m�tase rosu si alb, doamna Maria, ajutat� de fica sa, realizeaz� modele uimitoare �n miniatur� are nu pot dec�t s� uimeasc� si s� �nc�nte prin delicatetea si distinctia lor.

Rodica Bulboac� este din Sauca, comuna Laza. M�rtisoarele expuse de ea au la baz� nasturi, pan� de g�sc� sau coaj� de nuc�. Si doamna Rodica are povestea sa: �Noi am fost la p�rinti 12 copii. P�rintii nostri erau prea s�raci s� ne poat� cump�ra m�rtisoare, dar mama mig�lea siret din fire rosii si albe si decora c�te o nuc�, o pan� de g�sc� sau c�te un nasture, spun�nd c� dac� le purt�m vom avea t��ria nucii, sau vom fi trainici ca nasturii sau vom trece usor prin viat� cum trece g�sca prin ap�. Dincolo de m�rtisoarele originale pe care le realizeaz� an de an, Maria Bodron este �ns� un cunoscut mester popular �n arta culinar�. �nt�mplarea a f�cut ca, �n 1998, un reprezentant al Institutului Cultural Rom�n s� ajung� �n Laza. �am primit un telefon de la o cunostint� care mi-a spus c� este un domn care ar vrea m�n�nce asa cum m�n�nc� t�ranii pe la noi. Era �nainte de Cr�ciun si eu nu aveam dec�t fasole pr�jit� f�cut�. Am scos un harbuz murat, am f�cut o m�m�ligut� si le-am dat celor doi s� m�n�nce. Nu stiam nici cine este str�inul, nici cu ce g�nduri venise. Am aflat mai t�rziu, �n var�, c�nd am fost invitat� la Washinghton la �Smithsonian Folklife Festival 1999� s� prezint retete din gospod�ria t�r�neasc� cu specific moldovenesc. Asa au ajuns sarmalele, m�m�ligut a, tochitura si pl�cintele moldovenesti s� fie apreciate nu numai �n America, dar si �n Germania, la alte festivaluri folclorice la care Rodica Bulboac� a participat. Doamna Rodica are un sac �ntreg de povesti legate de festivalurile la care a participat, una mai frumoas� si mai amuzant� ca alta: ��n America am z�rit �n spatele standului nostru un japonez care luase o bucat� de m�m�lig� si o savura cu at�ta pl�cere de ziceai c� m�n�nc� cea mai bun� pr�jitur� din lume. Lam luat de m�nuta si l-am dus la cazanul cu tochitur�, i-am dat o portie s�n�toas�, desi acolo regula era s� nu dai vizitatorilor s� m�n�ce, si iam ar�tat cum m�nc�m noi. Nu am cuvinte s� spun cu c�t� poft� a m�ncat…�

Marita Andronache, din Muntenii de Sus, are 64 de ani. M�rtisoarele ei sunt f�cute toate cu acul, si la mare c�utare au fost bumbisorii �n alb si rosu. Iar femeia ne spune c� acul si ata au fost uneltele si prietenii ei de o viat�. �Am �nv�tat de mic� s� cos si am cusut de toate �n viat�: stergare de nunti si botez, carpete si covoare de perete, dar mai ales ii cu motive traditionale rom�nesti. Iia cu flori pe care o port eu, cea a nepoatei mele, Denisa, care m-a �nsotit la t�rg, dar si multe, multe altele. O ie mai simpl�, o fac cam �n dou� s�pt�m�ni de lucru intens, una ca a mea, cu flori si modele multe, �ntr-o lun�, ne m�rturiseste Marita Andronache. C�t despre r�splata muncii… �Oamenii nu pretuiesc ceea ce facem noi. Iile mele de exemplu le dau cu preturi �ntre 2 si 4 milioane, si mi se spune c� sunt scumpe. Dac� nu mi-ar place ceea ce fac, probabil c� nu as face-o pentru bani. Am si tricotat mult din l�n�, si, desi abia �mi scoteam banii pe l�n�, f�r� s� mai pun toat� munca, de la sp�latul l�nii, sc�rm�nat si tors, abia �mi scoteam banii pentru materiale. Dar, dincolo de banii putini c�stigati din asta, sunt tare m�ndr� c�nd v�d c� cineva poart� cu drag un lucru f�cut de mine�

Elena Daniela Vieru, student� �n anul I la Arhitectur�, la Bucuresti, a fost cel mai t�n�r expozant al �T�rgului de prim�var�. M�rtisoarele Danei, cele mai multe pictate, sunt o explozie de culoare si armonie. Vorbeste destul de putin despre ea si despre pasiunea ei, dar �n timp ce Dana alucra �n spatele standului la un proiect pe care trebuia s�-l prezinte a a doua zi la facultate, am aflat mai multe de la mama ei: �A fost �ntodeauna fascinat� de creioane si culori. �nc� de c�nd era �n clasa a IV-a spunea c� vrea s� decoreze locuinte. Pe urm� am �nceput construct ia unei case si a fost atras� de proiectul casei. Urm�rea cu atentie cum se ridic� casa dup� schite si atunci s-a hot�r�t s� fac� arhitectura. Pasiunea ei pentru m�rtisoare a �nceput �n clasa a IX-a c�nd, elev� la LMK, a participat la un proiect de 1 martie �n cadrul c�reia elevii trebuiau s� realizeze si s� expun� m�rtisoare. Obiectele f�cute de ea nu numai c� au fost l�date, dar unii profesori au vrut chiar si s� cumpere. A fost un imbold pentru ea… �n urm� cu trei ani, directorul CJCPCT Vaslui, Lucian Onciu, i-a v�zut m�rti- soarele �ntr-o expozitie organizat� �n holul unei institutii, si i-a propus s� participe la T�rgul de prim�var�. Dana nu creaz� doar m�rtisoare, ci si bijuterii hand made si, mai nou, genti de piele. Un copil extraordinar, afl�m noi care, �n vara anului trecut, si-a �mp�rtit timpul destinat preg� tirii examenelor de bacalaureat si admitere cu cel dedicat pasiunii ei care, de ast� dat� avea un scop preciz: bani �n plus pentru operatia pe cord a tat�lui. Toat� munca ei a avut si rezultate pe m�sur�: examenele au fost trecute cu brio, la arhitectur� a fost chiar a doua admis�, iar opera- tia tat�lui a reusit. �Ca s� ajungi s� fii m�ndru de copilul t�u, trebuie s�-i lasi libertatea s� se exprime, s�-si aleag� drumul �n viat�, iar tu nu trebuie dec�t s��l sustii moral si financiar, at�t c�t poti. Noi am f�cut-o, iar acum Dana ne r�spl� teste �nsutit�, �ncheie mama tinerei artiste.

Eugenia Posternac, din Vaslui are 57 de ani, dar ne spune c� a f�cut m�rtisoare de c�nd era mic�. Buchetele minuscule de flori, �n coaj� de ghind� sau alun�, sunt doar mici capodopere ale unor decoratiuni impresionante. Ea realizeaz� �ns� si aranjamentele florale unice. Fie c� sunt pe suport de p�nz� de sac sau �n cosulete din r�chit�, plantele uscate pe care le foloseste sunt rodul a zile �ntregi de c�ut�ri. ��ti trebuie timp s�-ti dai seama care plante rezist� �n timp si dup� ce au fost uscate, iar asamblarea lor �n buchete necesit� mult� migal� si r�bdare. Din punctul meu de vedere ceea ce facem noi nu se poate m�sura valoric, ci doar �n satisfactia pe care o ai atunci c�nd oamenii apreciaz� ceea ce faci. Iar c�nd vine cineva si �ntreb� dac� poate s� dea cu aspiratorul pe un obiect decorativ la care ai muncit zile �ntregi, sau dac� poate s�-l bage �n masina de sp�lat, s�-l curete, parc� se rupe ceva �n tine�, ne spune doamna Eugenia.

Maria Ciobanu a fost profesor de desen. M�rtisoarele ei sunt pictate pe coaj� de copac, iar florile de prim�var� parc� nu si-au g�sit niciodat� mai firesc locul. Secretul, spune artista, despre care am aflat c� picteaz� mult �n timpul liber, �l reprezint� dragostea pentru ceea ce faci, perseverenta, r�bdarea si talentul. Gabriela Cuzepan, este, ca si sora ei pe care o �nt�lnim la standul DGASP Vaslui, medic kinetoterapeut. M�rtisoarele ei sunt realizate din l�n� p�slit�. �Cam dou� ore dureaz� s� realizez un astfel de m�rtisor�, ne spune ea, confirm�ndu-ne c� pretul de v�nzare al obiectelor abia acoper� costul materialelor folosite. Cuv�ntul care justific� munca depus� este acelasi: pasiune. Pasiune pe care se pare c� i-a transmis-o si ficei sale care are propriile creatii, pasiune care �i anim� pe toti cei care, indiferent de v�rst� sau profesie mig�lesc ore �n sir la micile simboluri pe care ast�zi toti rom�nii le poart� �n piept cu speranta c� le vor purta noroc.