Elvetienii vor sa �si mute fabricile la Vaslui!

Investitorii din Elvetia doresc s� �si relocheze o parte din afaceri la Vaslui. Aprecierea excesiv� a francului elvetian a omor�t exporturile, iar �ntreprinz�torii privati caut� zone mai s�race �n care s� �si dezvolte productia. P�n� la sf�rsitul acestui an, la Vaslui va avea loc o �nt�lnire de lucru cu oameni de afaceri din Elvetia. Primul proiect care se doreste a fi pus �n practic� este o fabric� care s� ofere vasluienilor 600 locuri de munc�.

�ntreprinz�torii din Tara Cantoanelor vor s� dezvolte afaceri �n judetul Vaslui. Este vorba despre dislocare mai multor activit�ti economice din Elvetia �n judetul nostru. Dorinta investitorilor elvetieni de a-si reloca afacerile este legat� de evolutia francului elvetian, care, pe fondul crizei financiare care zguduie Europa, s-a apreciat foarte mult. �n consecint�, exporturile nu mai sunt rentabile, iar oamenii de afaceri intentioneaz� s� produc� �n alte zone si s� exporte �n Elvetia. Ovidiu Copacinschi, presedintele Asociatiei Patronale a Industriei Mici si Mijlocii Vaslui, a spus c�, �n prezent se lucreaz� la un program economic cu Elvetia, �n vederea atragerii de investitii. De altfel, administratorii acestor firme si-au manifestat interesul de a demara afaceri la nivelul �ntregii zone a Moldovei. „Eu m� lupt pentru Vaslui! Am relatii personale cu o serie de oameni de afaceri din Elvetia si avem discutii �n vederea �nceperii unor investitii la Vaslui. Este vorba de relocarea unor fabrici din mai multe domenii, printre care cel mecanic, �n zona noastr�” a spus Ovidiu Copacinschi. �n acest sens, �n aceast� perioad�, canalele de comunicare cu investitorii externi sunt deschise �n permanent� si se lucreaz� la definitivarea unei strategii comune. Astfel, p�n� la sf�rsitul acestui an, se doreste organizarea unei �nt�lniri la Vaslui cu oamenii de afaceri �n vederea concretiz�rii proiectelor de investitii. „�n parteneriat cu Prim�ria Vaslui, lucr�m la o tematic� economic� si, dup� �nt�lnire cu investitorii, sper�m s� se bat� �n cui niste proiecte. Pentru �nceput, este vorba despre deschiderea unei fabrici, care s� ofere vasluienilor 600 de locuri de munc�”, a precizat Copacinschi.

Fondurile externe, cheia dezvoltarii

Investitiile str�ine si absorbtia fondurilor europene reprezint� prioritatea zero pentru Prim�ria Vaslui. �n cadrul Forumului Judetean de Investitii, Vasile Pav�l, primarul municipiului Vaslui, a sustinut important a atragerii de fonduri externe pentru dezvoltare orasului. „Pentru autorit�tile locale, cea mai important� activitate este de a identifica priorit�tile de dezvoltare, astfel �nc�t semenii nostri s� o duc� mai bine. Cet�tenii doredc o infrastructur� bun�, utilit�ti, o activitate cultural� intens�, s� �si primeasc� musafirii cu inima deschis�, s� �si creasc� copiii, viata lor s� se desf�soare �ntr-un cadru modern, curat si elegant. Pentru toate aceste lucruri, este nevoie de bani”, a spus Pav�l. Cum bugetul local este insuficient pentru finantarea obiectivelor de investitii, atragerea de fonduri externe este vital� �n vederea asigur�rii dezvolt�rii. Chiar dac� necesit� un volum de munc� imens, fondurile europene reprezint� o oportunitate financiar�. „La Vaslui, noi avem preg�tite cinci obiective pentru parteneriatul public-privat. Noi avem nevoie de bani acum s� derul�m aceste investitii public-privat, nu peste 20 de ani. Sper s� pot continua aceste investitii, s� le pun �n functiune”, a punctat Pav�l.

O afacere de 80 milioane euro, ratata

�n cursul lunii trecute, municipiul Vaslui a pierdut o investitie str�in� strategic� �n valoare de 80 milioane euro. Era vorba despre un obiectiv industrial ce urma s� se �ntind� pe o suprafat� de cinci hectare, investitorul principal fiind Casa Regal� din Suedia. Din p�cate, investitia nu a putut fi pus� �n practic�, din cauz� c� nu a fost g�siti unul sau mai multi asociati rom�ni, care s� acopere jum�tate din investitie. Astfel, proiectul de investitii a fost relocat �n Serbia, �n orasul V�rset. Capacitatea industrial� consta �ntr-o uzin� de extractie a etanolului farmaceutic (30 de tone anual) si biodizel (100 tone anual). Materia prim� urma s� fie importat� din Brazilia, �n timp ce piata de desfacere ar fi fost asigurat� de Elvetia pe o perioad� de 15 ani. Conform analizelor din piat�, profitul net al uzinei ar fi fost de 18% pe an.