Primavara de peste Prut

�n mod paradoxal, Basarabia, ultimul teritoriu rom�nesc supus unei ocupatii str�ine, ocupatie care a durat si cel mai putin, a cunoscut cea mai agresiv� form� de deznationalizare, prelungit� p�n� �n zilele noastre. Maghiarii au p�truns �n Transilvania din secolul al X-lea, Bucovina a fost inclus� �n Imperiul habsurgic �ntre 1775-1777, spatiul dintre Nistru si Prut a fost ocupat de Rusia �n 1812. Peste tot rom�nii au suferit nedrept�ti, cel mai mult �ns�, prioritar social si cultural, �n Basarabia. �nv�t�m�ntul dintre 1948-1965, cu prelungirile sale din punct de vedere al mentalit�tii cadrelor didactice, transmis� elevilor, a impus unele prejudec�ti majore. De exemplu ideea c� Habsburgii doreau deznationalizarea rom�nilor. Ei doreau, din contra, dezvoltarea fiec�rei nationalit�ti, cu conditia supunerii depline c�tre �mp�rat. De altfel, germanii austrieci erau prea putini ca s� poat� asimila numeroasele etnii din imperiu. Este semnificativ faptul c�, �n Transilvania, numai �n secolul al XVIII-lea, �n timpul responsabilit�tilor lui Gheorghe Sincai, au fost �nfiintate 300 de scoli rom�nesti… Aceeasi situatie �n Bucovina, care a apartinut, tot timpul, direct de Viena. La Cern�uti exista o Oper� apreciat� pe plan european si o valoroas� Universitate, de unde orgolioasele autoproclam�ri de „mica Vien�” sau „micul Heidelberg”. Problema �ncerc�rilor de deznationalizare a rom�nilor din Transilvania s-a pus numai dinspre maghiari, mai ales dup� 1867, c�nd a fost proclamat� Austro-Ungaria. Cu totul altfel au stat lucrurile �n Basarabia cotropit� de rusi. Desi moldovenii au contribuit esential la dezvoltarea cultural� a Rusiei, nerecunostinta slav� a fost zdrobitoare. Nu au tinut cont c� drumul spre China a fost deschis de Milescu Sp�tarul, c� Dimitrie Cantemir a �nnoit viata cultural�, fiul s�u Antioh Cantemir a fundamentat literatura rus� modern�, iar nepotul s�u, Bantas-Kamenski, a pus bazele Universit�tii din Moscova. Din 1812 s-a trecut treptat, dar rapid, la lichidarea a tot ceea ce �nsemna cultur� rom�neasc� �ntre Prut si Nistru. Toate valorile intelectuale de aici au fost obligate s� se exprime, cu putine exceptii, doar �n limba rus�, integr�ndu-se �n si ilustr�nd cultura respectiv�. Un singur exemplu: din familia lui Gheorghit� Sp�tarul („mecinik”, pe ruseste), refugiat aici cu Dimitrie Cantemir, s-a ivit peste timp savantul rus de reputatie mondial� Mecinikov. Cu toate piedicile puse, cu toate interdictiile, spiritul rom�nesc va triumfa si aici, de la Bogdan Petriceicu-Hasdeu p�n� la Georges de Bothezat, basarabeanul cu mari merite tehnice �n dezvoltarea aviatiei. Intelectualii s-au dovedit o adev�rat� sare a p�m�ntului �n impunerea ideii nationale, de la Pan Halippa, Ion Inculet, Alexei Mateevici, P. V. Stef�nuc�, p�n� la izvoditorii prim�verii basarabene de ast�zi. Din nefericire, rom�nismul de peste Prut se manifest� plenar si �n ceea ce este mai �ntrist�tor pentru neamul nostru, dezbinarea, care duce la adev�rate lupte fratricide, spre marea bucurie a rusilor si a rusificatilor. �ntr-un num�r recent al revistei „Literatura si arta”, care apare la Chisin�u si se intituleaz� „publicatie de limb� rom�n�”, Romeo Scerbin� semneaz� tristul text „Durerea dezbin�tii”, din care cit�m: „S-au format sindicate alternative, uniuni de creatie alternative, p�n� si scriitorii, speranta noastr� de zi cu zi, s-au divizat, ciond�ninduse, b�rfindu-se, l�s�nd poporul nostru dezbinat, f�r� o raz� de lumin�… Se vine la bustul lui Grigore Vieru pe ascuns, la ore diferite. Mai recent, Ziua International� a Poeziei a fost s�rb�torit� separat. Dezbinarea a devenit forma principal� de existent� a basarabenilor, a clasei noastre politice. Prim�vara este asociat� cu Speranta, cu Re�nvierea! S� nu le pierdem!” �ntr-adev�r, nu trebuie pierdute, mai ales acum, �n preajma alegerilor. Trec�nd peste b�lciul electoral, aidoma celui din Rom�nia, trebuie s� ne bucur�m sufletul c�, indiferent de vrajbele trec�toare, �ntre intelectuali – care r�m�n cei mai buni dintre cei mai buni basarabeni – musteste cu orice prilej ideea Unirii cu Rom�nia. Din p�cate, sondajele privind atitudinea fat� de Unire ne ofer� doar procentaje seci, nu calitatea uman� a celor pro sau contra. �n num�rul amintit, Nicolae Dabija g�seste aceast� idee generoas� si �n jocurile copiilor: „Cine nu-i m�ncat de rele/Nu stie-a c�nta cu jale/C�nd m� uit printre nuiele/Peste Prut la nemurele” si, dup� alte citate asem�n�toare, conchide: „�n jocurile copiilor Basarabiei, pe care acestia le transmit de sute de ani ca pe o stafet�, de la o generatie de copii la alta, ca si �n cancelariile lui Dumnezeu, h�rtile sunt cele mai vechi. Si cele mai adev�rate”. Un copil mai mare, t�n�ra Diona Ungureanu, ne copleseste cu rev�rsarea sufleteasc�, plin� de lirism si impresionant� sinceritate, din textul „Chemarea Prutului”, care ar merita reprodus �n �ntregime, asa cum o dovedeste fragmentul de mai jos, zugr�vind impactul afectiv al trecerii Prutului: „Acolo totul e rom�n, si cerul e mai rom�n ca �n Basarabia, si apa e mai rom�n� dec�t �n partea st�ng� a Prutului, chiar si codrii suspin� mai rom�neste sub creasta muntilor ce p�zesc hotarele. M� g�ndeam atunci: Cear fi s� mut�m muntii �n Basarabia, sau… m�car s� mut�m Basarabia �n munti?… atunci vom fi si noi acas�, si muntii acas�, atunci noi vom fi rom�ni rom�ni, nu doar �n suflet, ci din talp� p�n�-n crestet, vom fi cu adev�rat copii ai neamului rom�nesc”. Puritatea acestei m�rturisiri de credint� lumineaz� cu cele mai nobile raze si �nfrumuseteaz� tot ce se afl� dincolo si dincoace de Prut.

Dan Ravaru