n pofida prigoanei generale, romnii de peste Prut, de peste Nistru si de mai departe ncearc s-si impun vointa national. Numai n perioada 1812 – 1815, peste 5.000 de familii basarabene trec Prutul n Moldova, care, rmas sub turci, o considerau drept o oaz de libertate n raport cu situatia din teritoriile administrate de rusi. De aceea, guvernatorii trimisi de Moscova vor interzice orice contact ntre malurile rului desprtitor, inclusiv conversatii sau revederi ale rudelor. n arhive se gsesc nenumrate mrturii privind urmrirea unor persoane bnuite de simpatii proromnesti, de asemenea, informatii despre tratative ntre domnitorii romni privind o posibil eliberare a Basarabiei: „Moldovenii de la Chisinu, tineri din bune familii – si scria la 21 martie 1864 Kotzebuie, guvernatorul general, ntr-un mesaj – au legturi cu Iasii si Bucurestii si pledeaz pentru unirea Basarabiei cu Principatele”. Totodat, intelectualii basarabeni erau abonati la publicatii din Romnia sau colaborau chiar la acestea, n acelasi orizont nscriindu-se si prezen- ta la Chisinu, nc din 1840, a unor trupe teatrale romnesti. Lupta pentru pstrarea fiintei nationale mbrac adesea un aspect cultural. n 1912, anul tristului centenar al rpirii teritoriului romnesc dintre Prut si Nistru, are loc un veritabil reviriment al ideii nationale. La Bucuresti, Nicolae Iorga organizeaz o mare expozitie si editeaz lucrarea intitulat, semnificativ, „Basarabia noastr”. Bogdan Petriceicu Hasdeu, el nsusi de peste Prut, va organiza, n 1990, SOCIETATEA ROMNILOR BASARABAENI – MILCOV, denumire mai mult dect simbolic. Peste Prut, rusii au marcat si ei, n felul lor, anul 1912. Peste 300 de romni basarabeni au fost arestati pentru c au protestat mpotriva srbtoririi adevratului act de tlhrie petrecut n urm cu o sut de ani. Anton Moraru si Ion Negrei, autorii lucrrii „Anul 1918. Ora astral a neamului romnesc”, dau numeroase exemple de patrioti basarabeni gata s se sacrifice pentru cauza romneasc. Iat unul dintre acestea: „Mai nti vom vorbi despre Stefac Crjeu, basarabesanul care, pentru activitatea sa pe tarm national, a cunoscut persecutiile tariste. La 18 februarie 1906, din ordinul colonelul Burkov, seful sectiei de jandarmi din Chisinu, n baza articolului 21 al Codului Rusesc, cu privire la aprarea statului, Stefan Crjeu a fost arestat la Cahul. Cine era acest Stefan Crjeu? Sa nscut la 1 ianuarie 1887 la Cahul. Avea doar 19 ani cnd a fost arestat de politia secret tarist. n procesul anchetei i s-au adus acuzatii conform articolului 130 al codului penal al Rusiei, care prevedea contracararea propagandei subversive. Semnificativ este ns urmtorul amnunt: n dosar este indicat c inculpatul se declarase de nationalitate romn”. Nu trebuie neglijate nici actiunile din tar ale patriotilor romni interesati de soarta fratilor de peste Prut. S-au remarcat, ntr-o faz initial, Gheorghe Asachi, Costache Negruzzi, Vasile Pogor, Toma Stamati, Aleecu Russo, mai apoi, dup formarea statului romn, Alexandru Ioan Cuza, Mihail Koglniceanu, Vasile Alecsandri, Matei Millo etc. Cel mai important rmne, desigur, Mihai Eminescu, ale crui scnteietoare luri de pozitie le vom urmri cluziti de Anton Moraru si Ion Negrei: „Milionul de romni din asa numita Basarabie ruseasc este deschegat si tinut cu sila departe de poporul romnesc”, „Rusia nu se multumeste de a fi luat o parte mare si frumoas din vatra Moldovei, nu se multumeste de a fi clcat peste granita fireasc a pmntului romnesc, ci voieste s-si ia si sufletele ce se afl pe acest pmnt si s mistuiasc o parte din poporul romn. Rusia nu a luat aceast parte din Moldova pentru ca s-si asigureze granitele, ci pentru ca s nainteze cu ele, si nu voieste s nainteze dect pentru a putea stpni mai multe suflete”. „Chestiunea Basarabiei va rmne amnat pn la un rzboi viitor, n care Rusia va fi biruit, iar nu biruitoare”. Prezicerile poetului, izvorte dintr-o profund ntelegere a istoriei, au nceput s se adevereasc. Mai nti, rzboiul ruso-japonez din 1904 – 1905, n teatrul de operatiuni fiind trimisi multi moldoveni, asa cum s-a procedat si mai trziu, n Afganistan. Prin rusinoasa nfrngere suferit din partea recent modernizatilor, putinilor dar vitejilor japonezi, imensul imperiu rus se dovedeste a fi colosul cu picioare de lut, cum i se mai spusese, prbusirea sa a nceput s fie considerat iminent. Pe acest fond sunt initiate ample miscri revolu- tionare, cu substrat diversificat, social, national, de obicei cu amndou tendintele. Basarabia nu putea fi nici ea ocolit de aceste devastatoare stri de spirit. Profitnd de reformele lui Stolipin, se deschide calea scolilor nationale a administratiei locale prin sistemul zemstvelor si, n primul rnd, a presei. Imediat, apar o serie de publicatii, majoritatea interzise pe parcurs: „Basarabia”, „Viata Basarabiei”, „Moldovanul”, „Basarabia rennoit”, „Lumintorul”, „Fclia Trii”, „Glasul Basarabiei”, „Cuvnt Moldovenesc”, „Scoala Moldoveneasc”. n acest context, se impun figurile luminoase ale unor patrioti ca ieromonahul Gurie, preotii M. Ignatovici, Al. Baltaga, proprietarii P. Dicescu, V. Oatu, V. Stroescu, avocatii E. Gavrilit, S. Murafa, oamenii politici D. Ciugureanu, P. Halippa, I. Pelivan, I. Inculet. n 1914, odat cu primul rzboi mondial, pentru oricine era clar c Europa, si Rusia n primul rnd, vor fi altfel. Faptul acesta l simteau si cei peste 600.000 de moldoveni chemati sub arme. Mersul rzboiului, esecurile nejustificate, viata tot mai grea pe front si n spatele acestuia, bnuiala unor trdri la cel mai nalt nivel, fenomenul Rasputin, au dus la aparitia unor tot mai extinse nemultumiri, pe care le mprtseau desigur si basarabenii, poate mai mult dect ceilalti. Totodat, rzboiul a contribuit la cunoasterea si recunoasterea ntre ei a romnilor, aflati n diferite armate, luptnd adesea unii contra altora. Foarte important a fost faptul c pe frontul romnesc se aflau unitti rusesti aliate, n rndul crora erau multi basarabeni. Cel mai cunoscut dintre acestia rmne poetul Alexei Mateevici, autorul celebrului poem „Limba noastr”, un adevrat imn nchinat dragostei de neam si tar a tuturor romnilor. Ostasii nostri se ntlneau si se descopereau n cele mai diverse mprejurri. Un veterean al luptei basarabenilor, cunoscut mai trziu drept „mos Codreanu”, povestes te c la Odessa s-a ntlnit cu un ostas srb si a ncercat s se nteleag cu el n limba rus. Deodat, descoper c amndoi, romnul basaraben n uniform rus si vlahul din Timoic, vorbesc aceeasi limb. A venit si februarie 1917, cnd n Rusia izbucneste mult asteptata revolutie.
Dan Ravaru
