Fenomenul copiilor ramasi singuri acasa ia amploare

Miile de vasluieni plecati la munc� �n str�in�tate au l�sat �n urm� cam tot at�tia copii singuri acas�. La �nceputul acestui an, �n evidentele Directiei Generale de Asistent� Social� si pentru Protectia Copilului Vaslui se aflau �nregistrati 3.474 de minori aflati �n astfel de situatii. Majoritatea copiilor, mai exact 3.448, se afl� �n grija rudelor p�n� la gradul al IV-lea. Intentia, initial bun�, de a schimba situatia economic� a familiei ajunge �n timp s� aib� efecte negative asupra copiilor. Acestia devin vulnerabili si de multe ori adopt� comportamente antisociale, se afiliaz� unor grupuri vicioase si, tot mai des, renunt� la scoal�.

Statisticile Directiei Generale de Asistent� Social� si pentru Protectia Copilului (DGASPC) Vaslui arat� c�, la �nceputul acestui an, �n judet erau 544 de copii cu ambii p�rinti plecati �n str�in�tate, 259 de copii cu un p�rinte unic sustin�tor plecat la munc� peste hotare si 1.440 de copii cu un singur p�rinte plecat peste granit�. Distributia pe sexe a acestor categorii este uniform�: 1.728 de b�ieti si 1.746 fete. �n ceea ce priveste v�rsta, conform datelor puse la dispozitie de Directie, 28 de copii au v�rste de p�n� la un an, 98 au v�rste �ntre 1 si 2 ani, 550 au v�rste �ntre 3 si 6 ani, 825 au �ntre 7 si 9 ani, 1.055 �ntre 10 si 13 ani si, �n sf�rsit, 918 copii au v�rste cuprinse �ntre 14 si 17 ani. Poarte putini dintre acestia sunt integrati �n sistemul de protectie institutionalizat�: 4 se afl� �n grija asistentilor maternali iar 22 la bunici sau la alte rude care au recurs la m�suri de protectie. „Copiii cu p�rinti care lucreaz� �n str�in�tate beneficieaz� de aceeasi �ngrijire ca si cei aflati �n dificultate, neexist�nd prevederi speciale ale legii pentru aceste cazuri. Potrivit ultimelor reglement�ri, persoanele care pleac� s� lucreze �n str�in�tate sunt obligate s� depun� �n dosarul de la Oficiul National pentru Migrarea Fortei de Munc� o declaratie �n care s� precizeze �n grija cui au r�mas copiii. Din p�cate, foarte multi dintre locuitorii judetului pleac� f�r� a avea contracte ferme si f�r� s� treac� pe la acest Oficiu. Conform legislatiei �n vigoare, p�n� la �mplinirea v�rstei de 18 ani, copilul trebuie reprezentat de p�rintii s�i, de curator sau de tutore �n toate relatiile lui cu scoala sau institutiile statului. Lipsa unui astfel de curator priveaz� copilul cu p�rinti plecati din tar� de anumite drepturi. Pe de alt� parte, plecarea p�rintilor are si implicatii psihologice, privarea de afectiunea si supravegherea p�rinteasc� av�nd repercusiuni grave asupra copiilor. Acestia devin o categorie vulnerabil� care adopt� comportamente antisociale, se afiliaz� unor grupuri vicioase si �nregistreaz� esec �n plan educational din cauza diminu�rii interesului pentru �nv�t�tur� si absent�rii frecvente de la cursurile scolare”, ne-a declarat Irina C�mpeanu, purt�torul de cuv�nt al DGASPC Vaslui.

Banii n-aduc fericirea

Plecarea unuia sau a ambilor p�rinti la munc� peste hotare a devenit �n ultimii ani un fenomen social. Aceasta este optiunea aleas� pentru rezolvarea problemelor financiare, dar intentia, initial bun�, de a schimba situatia economic� a familiei, ajunge �n timp s� aib� efecte negative asupra copiilor. Acestia asteapt� pachete, asteapt� bani, dar cu mult mai mult� ner�bdare asteapt� ziua �n care stiu c� vor fi sunati sau s� li se �ntoarc� p�rintii acas�. Dintr-un studiu realizat de DGASPC Vaslui reiese c� num�rul copiilor cu ambii p�rinti plecati �n str�in�tate este mai mare �n mediul urban, iar tendinta este de a nu se �ncredinta �n mod legal copiii pe perioada absentei din tar�. „Separarea copiilor de c�tre unul sau ambii p�rinti, plecati la munc� �n str�in�tate, pe o perioad� prelugit� de timp genereaz� sentimentul de abandon, cu repercusiuni asupra personalit�tii. Principalele probleme identificate se refer� la modul de relationare cu colegii, si �n special, la gradul de �ndeplinire a cerintelor didactice. Initial, se remarc� schimbarea aspectului fizic, urmat� de abandon si absenteism scolar, schimbarea grupului de prieteni, a anturajului si, uneori, comiterea unor infractiuni, toate pe fondul unei priv�ri afective. Desi se pare c� tinerii �nteleg foarte bine motivele care i-au determinat pe p�rinti s� plece din tar�, si chiar apreciaz� faptul c� �si pot permite mai multe, c� sunt mai liberi, comunicarea si nevoia de afectiune r�m�n probleme nerezolvate. �n plus, �n familiile cu mai multi copii, cel mare este supra�nc�rcat cu sarcini, revenindu-i rolul de a avea grij� de cei mai mici. Absenteismul, vagabondajul si rezultatele slabe la scoal� sunt probleme ale copiilor l�sati singuri acas�. Cea mai critic� v�rst� este cea a pubert�tii, deoarece influenta de grup este foarte puternic� si nu este contrabalansat� de autoritatea p�rintilor, familiile substitut av�nd o influent� mai mic� �n acest sens. Lipsa persoanelor fat� de care copilul a c�p�tat atasasment duce la dezvoltarea unei anxiet�ti de separatie, caracterizat� prin sentimente de tristete si tendinta de izolare. DGASPC este institutia care are rolul s� monitorizeze amploarea fenomenului, iar �n momentul �n care sunt sesizate �nc�lc�ri flagrante ale drepturilor acestor copii, intervenim prompt pentru rezolvarea problemelor”, a mai spus Irina C�mpeanu.