Bine pregatiti, dar post-cutremur!

Autorit�tile b�rl�dene abilitate s� intervin� �n cazul producerii unui seism au lectiile f�cute. Planurile de ap�rare sunt stabilite �n am�nunt iar fortele de salvare chiar exist�. Altfel spus, facem fat� f�r� probleme unui cutremur ca cel din Japonia! Din p�cate, �n ecuatia de mai sus exist� si o necunoscut� devastatoare, populatia, care locuieste �n imobile foarte vechi, nu stie ce are de f�cut �n caz de seism si, mai mult, intervine haotic cu tot felul de �renov�ri moderne� �n dauna structurilor de rezistent�. La acest capitol, de c�tiva ani buni – cam multi – nu se mai stie exact care e situatia blocurilor din municipiul B�rlad. C�t despre case, situatia (veche de sase ani!!) ar fi comic� dac� nu ar exista un context at�t de serios: dintr-un total de 8.550 de case, doar 120 ar putea s� se d�r�me �n cazul unui seism mai mare de 7 grade pe scara Richter.

Doar c�teva zile le-a luat autorit�t ilor b�rl�dene s� �si reviziuasc� asa-numitele planuri de actiune �n caz de dezastre. Evident, �ngrijorarea mare a ap�rut �n momentul �n care presa de pe �ntreg mapamondul a �nceput s� fac� publice imaginile apocaliptice din Japonia. Cum la noi e… ca la rom�ni, unii s-au apucat de simul�ri, �n timp e altii sau apucat de scotocit prin h�rtii. Ieri dimineat�, Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgent� B�rlad forfotea. Din fericire, butonul „refresh” a functionat. Prin urmare, la solicitarea ziarului nostru, factorii de decizie au pus pe mas� un �ntreg arsenal anti-seismic. Ce-i drept, doar pe h�rtie. �ntruc�t despre o realitate imediat� nu se poate discuta. Din fericire. B�rladul este orasul situat cel mai aproape de punctul fierbinte al seismelor din Rom�nia – „Vrancea/ Vr�ncioaia”. Aici se �nt�lnesc trei mari pl�ci tectonice (Placa esteuropean�, Subplaca intraalpin� si Subplaca Moesian�), cu o activitate seismic� „foarte interesant�”, dup� cum afirma, recent, �ntr-o vizit� la B�rlad prof. dr. Gheorghe M�rmureanu, directorul Institutului de Fizic� a P�m�ntului.

Armata e (iar) cu noi!

Cu documentele �n fat�, ce-i drept vechi si pr�fuite, �ntruc�t nu au fost actualizate de circa 6 ani, afl�m c� B�rladul st� bine. Nu la limitarea efectelor unui cutremur, c�t la capacitatea de interventie post-seismic�. Concret, la acest moment, B�rladul este singura localitatea din judet care ar putea interveni cel mai elaborat (iar termenul este real) imediat dup� ce s-ar produce o miscare teluric� puternic�. Adic�, B�rladul este, �n primul r�nd, singurul oras din judet �n care (mai) exist� o garnizoan� militar�. Iar legea spune c�, imediat dup� cutremur, primarul convoac� Comandamentul Local pentru Situatii de Urgent� iar din componenta acestuia fac parte �n primul r�nd „structurile”: cadre militare, pompieri, politisti, jandarmi, cadre medicale etc. etc. Capacitatea de intervent ie este dublat� de dot�ri. Armata „are cu ce”, pompierii, asisderea, Compartimentul de Protectie Civil�, la fel si tot asa. Iar �n B�rlad exist� si un spital de urgent�.

P�na la Dumnezeu… ne man�nca sfintii

Toate fortele din oras si �nc� de zece ori pe-at�t de-ar exista sunt, �n schimb, eclipsate de ceea ce se petrece �n oras de aproape 34 de ani. Mai exact de la cutremurul din 1977, atunci c�nd localitatea a suferit, ca si alte orase, pagube considerabile. Concret, din acelasi plan de interventii, afl�m c� orasul mai are �nc� locuinte construite chiar si �n perioada 1910- 1939. Calculele imobilelor (locuintelor) se opresc �ns� �n 2008, c�nd, �n oras, existau peste 25.000 de locuint e, dintre care 8.550 case si peste 16.400 apartamente. Afl�m c� mai este �nc� �n vigoare estimarea din 2008, conform c�reia doar 120 de locuinte ar prezenta „urm�ri posibile ale unui cutremur cu magnitudinea mai mare de 7 grade pe scara Richter” si c� de pe urma acestuia nu ar putea avea de suferit dec�t 380 de persoane si 80 de animale. Asa era atunci… �n 2011 �ns�, lucr�rile de renovare la nenum�rate apartamente si multi alti factori au schimbat „tabelul”. Cei de la SVSU au explicat c� nu se mai stie exact situatia, pentru c� cei abilitati (�n spet� Inspectoratul Judetean �n Constructii Vaslui) n-au mai avut bani de la Guvern pentru a face noi expertize. Defalcat, dezastrul ce s-ar putea produce arat� astfel: B�rladul nu are dec�t 15 blocuri �ncadrate �n clasa de risc seismic I si 36 �n clasele II si III. Reamintim c� localitatea are circa 16.400 apartamente, �ns� foarte multe au fost „modernizate”. Pe urm�, autorizatii de la Prim�rie pentru lucr�ri de modernizare �n apartamente s-au dat, �n ultimii 34 ani, pe band� rulant�. Dar cine a respectat �ntocmai autorizatia? S� fim seriosi! Si, pe urm�, c�ti nu si-au modificat casele f�r� a mai pl�ti contravaloarea autorizatiilor? „Nu se stie exact si probabil nici nu se va sti niciodat� c�ti dintre b�rl�denii care si-au modernizat apartamentele n-au f�cut, pe aici, pe colo, c�te-o gaur� �n peterele de rezistent� sau nu l-au d�r�mat cu totul, pentru c� st�tea �n calea confortului! Lumea, e clar, n-a �nteles c� nu ai cum modifica un concept ingineresc vechi de 40 de ani �n asa fel �nc�t s�-l aduci la nivelul conceptelor moderne. Termin� lucrarea si afirm� plini de snobism „Mam�, ce Neckermann miam tras �n cas�…!””, spune un arhitect b�rl�dean.

Vine valu’, �mi ia calu’…

Pe l�ng� pericolul de a se pr�busi dup� un seism de 7 grade, asa cum optimist g�ndesc autorit�- tile, blocurile din B�rlad mai sunt amenintate si de traficul intens. Presa local� din oras si nu numai este suprasaturat� de „lupta pentru soseaua de centur�”, sau varianta de ocolire a orasului, parafraz�ndu-l primarul Constantin Constantinescu. Acesta a fost cel care a declarat r�zboi autorit�tilor locale pentru a limita efectele traficului greu ce tranziteaz� orasul. �ns�, nep�sarea autorit�tilor centrale si interesele personale ale multor politicieni au f�cut ca semnarea, �ntr-un final, a contractului pentru construirea soselei s� fie tardiv�. F�r� a insista prea mult, reamintim c�, �n aceste zile, zeci, poate chiar sute de imobile de pe str�zile Vasile P�rvan si Epureanu sunt grav afectate de trepidatii, noptile celor care locuisc �n aceste zone fiind un adev�rat cosmar. Dar cutremurul nu �nseamn� doar at�t! Autorit�tile mai iau �n calcul, ca urmare a asez�rii orasului, si alunec�ri de teren, inundatiile, fisuri ale unor conducte de gaze naturale, incendii si �ntreruperi de energie electric�. „V� contrazic! Putem face fat� oric�rei situatii �n ceea ce priveste interventia �n caz de cutremur, �ntruc�t Comandamentul Local care se �ntruneste la ordinul primarului are �n component� specialisti din absolut toate sferele de activitate. Din p�cate, nu totul tine de noi, c�t tine de actiunea pe care o �ntreprinde fiecare persoan� �n parte, mai ales �nainte de a se produce un astfel de cutremur”, nea declarat Adrian Trandafir, seful SVSU B�rlad. �n loc de concluzie, trebuie spus c� ast�zi, primarul Constantin Constantinescu a convocat Comitetul Local pentru Situatii de Urgent�. O sedint� anual�, de revigorare a planurilor de interventie, at�t c�t poate fi aceasta f�cut�.