Elena Alexa, limba italiana si Dimitrie Cantemir

Peisajul cultural vasluian devine tot mai bogat si, mai des, tot mai diversificat, conectat la interesele spirituale de pe plan national. Aceast� remarcabil� si l�udabil� pornire este ilustrat� conving�tor si de lucrarea profesoarei Elena Alexa, intitulat� „Neologisme de origine italian� la Dimitrie Cantemir” (MEDIA SIND, Vaslui – ianuarie 2011), un nou si necesar fir al Ariadnei pentru cei care se �ncumet� s� str�bat� labirinticul edificiu al operei cantemiriene. Considerat si de noi, �n mai multe r�nduri, „Principe al c�rturarilor si c�rturar al principilor”, autoarea �l priveste pe Dimitrie Cantemir ca fiind „cea mai complex� personalitate din istoria literaturii si culturii noastre vechi, scriitor, istoric, om de stiint� si de stat de reputatie european�”. Este, desigur, o foarte concentrat� prezentare, care reuseste s� fie semnificativ�, desi este at�t de greu s� stabilesti contururile definitorii pentru viata si opera domnitorului moldovean. �ntr-adev�r, Dimitrie Cantemir deschide �n�lt�toarea galerie a personalit�tilor enciclopedice si, totodat�, creatoare, care au ilustrat �n cel mai plenar mod forta intelectual� a neamului nostru, fiind urmat de Bogdan Petriceicu- Hasdeu, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Mircea Eliade. Dar, asa cum observ� cu pertinent� si autoarea, a lipsit continuitatea, adic� ceea ce ar fi fost cu totul benefic pentru evolutia noastr� cultural�. Dup� Cantemir, �n primul r�nd, real �ntuneric p�n� la jum�tatea secolului al XIX-lea, luminat doar partial de Scoala Ardelean�, a c�rei existent� se datoreaz�, �n bun� parte, tot lui Cantemir. Fiul s�u, Constantin, a v�ndut la licitatie o copie a manuscrisului „Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor”, aceasta a fost cump�rat� de un anticar austriac, dus�, apoi, la Viena, achizitionat� aici de episcopul Inochentie Micu-Klein, donat� seminarului din Blaj, unde a constituit baza de pornire a latinismului ardelenilor. Sinuosul traseu de mai sus �si g�seste un nefericit paralelism �n receptarea operei si personalit�tii lui Dimitrie Cantemir �n cultura rom�neasc�. Un adev�rat ghinion national a fost c�, datorit� �ncurcatelor situatii politice – rivalitatea cu Br�ncoveanu, exilul �n Rusia – opera sa afost mai �nt�i cunoscut� pe plan european si mai t�rziu, integral, pe plan rom�nesc. Interesul a fost la fel de sinuos. �n a doua jum�tate a secolului al XIX-lea a existat un autentic reviriment academic si publicistic, precedat de o adev�rat� v�n�- toare a manuscriselor sale. A urmat un calm al dezinteresului, tulburat total dup� 1948, c�nd Cantemir a re�nviat datorit� comunistilor preocupati �n prim� faz�, paukeristo-dejist�, de prietenia cu Rusia, conjunctur� politic� ce a favorizat republicarea operei. Dup� 1989, iar�si datorit� ingerintelor politice, interesul s-a diminuat. Astfel, desi s-a vorbit p�n� la satietate de „noi si Europa” (mai ales �n perioada iluziilor), Dimitrie Cantemir, primul nostru mare european, nu era deloc pomenit. Meritul lucr�rii doamnei profesoare Elena Alexa este cu at�t mai mare, datorit� caracterului pur stiintific, total str�in obedientelor politice, ceea ce �i va asigura interesul permanent al cercet�torilor. Ea se �ncadreaz�, totodat�, studierii leg�turilor str�vechi dintre Italia si Rom�nia, dintre culturile celor dou� t�ri si popoare, unite prin origini, afinit�t i sufletesti si apropieri lingvistice. Au existat multiple contacte �n epoca medieval�, de la soliile lui Stefan cel Mare si peregrin� rile voievodului Petru Cercel, la prezenta permanent� a clericilor italieni la Iasi, misionari ai catolicismului dar, implicit, si ai culturilor latin� si italian�, dasc�li ai fiilor de voievozi. Asa a cunoscut Dimitrie Cantemir prima apropiere de Roma, accentuat� la Constantinopol de semnificativele studii �n Italia ale c�rturarilor de acolo. Elena Alexa, beneficiind de cunoasterea perfect� a limbii italiene, se va concentra �n lucrarea sa cu preponderent� asupra aspectului lingvistic al relatiilor dintre aceasta si limba rom�n�. �n „Argument”, autoarea �si explora astfel natura preocup�rilor: „Se poate vorbi de influenta limbii italiene asupra limbii rom�ne �n m�sura �n care aceasta a avut un rol de la �nceputul p�n� la �ncheierea procesului de formare a limbii rom�ne literare; influenta italian� are un rol �n cultivarea limbii rom�ne, este o surs� de neologisme. Neologismele de origine italian� contribuie la constituirea terminologiei stiintifice, filosofice, administrative, literare si apar �n dictionare, �n scrierile cu caracter literar”. Vasta oper� a lui Dimitrie Cantemir, av�nd �n vedere c� acesta a fost un des�v�rsit poliglot, este realizat� �n mai multe limbi. �n studiul s�u, autoarea va avea �n vedere, �n mod firesc, scrierile �n limba rom�n�: „Divanul sau g�lceava �nteleptului cu lumea sau giudetul trupului cu sufletul”, „Istoria ieroglific�”, „Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor”. Urm�rind eforturile autorului pentru a exprima, cu mijloacele lingvistice precare de atunci, complexitatea unor idei cu totul noi, suntem martorii unei lupte ce poate fi numit�, f�r� exagerare, titanic�.De aici recurgerea justificat� si constientizat� la neologisme, acestea fiind grupate chiar la �nceputul „Istoriei ieroglifice”. Elena Alexa le urm�reste cu acuitate pe cele de origine italian�, realiz�nd o analiz� semantic� a lor, �ncadrarea �n sistemul fonetic si morfologic al limbii rom�ne, productivitatea lor si, �n final, clasific�ndu- le din punctul de vedere al bog�tiei formale si �n raport cu etimonul. Dup� o analiz� exhaustiv� �n acest sens a scrierilor cantemiriene �n limba rom�n�, autoarea stabileste un num�r de 58 de termeni de origine italian� dar si multipl�, adic� posibile interferent e latine si franceze, termeni apartin�nd celor mai variate domenii ale cunoasterii, �ntre care: capitol, castel, c�pitan, himer�, (a)lambic, matematic�, materie, nervos, potic�, poet, parol�, retet� etc.. Din nefericire, desi precedati de intuitiile lingvistice ale lui Cantemir, acesti termeni au intrat �n circulatie din alte surse, abia �n secolul al XIXlea, din cauzele mentionate mai sus. Lucrarea doamnei Alexa r�- m�ne valoroas� prin aspectul s�u stiintific si ne astept�m la continuarea acestor cercet�ri, �n sensul studierii neologismelor la Cantemir, interpretarea personalit�t ii sale necesit�nd eliminarea aspectelor datorate unor ecouri proletcultiste din bibliografie. Interesul nostru este cu at�t mai mare cu c�t ne afl�m �n preajma comemor�rii a 300 de ani de la b�t�lia de la St�nilesti, acea binecuv�ntat� �nfr�ngere care a corijat greseala lui Cantemir de ai chema pe rusi, marele c�rturar neprev�z�nd c� arat� drumul spre rom�ni celor mai mari dusmani ai lor, nestiind c�, parafraz�ndu- l pe un maresal polonez care se referea la germani si rusi, turcii ne doreau trupurile, dar rusii, trupurile si sufletele.

Dan Ravaru