Fetite cu papusi vii

�n primele 6 luni ale acestui an, �n judetul Vaslui, 79 de tinere cu v�rste cuprinse �ntre 15 si 19 ani au apelat la avort pentru a sc�pa de o sarcin� nedorit�, �n timp ce la cabinetele medicilor de familie au fost �nregistrate ca fiind �ns�rcinate 11 tinere cu v�rste sub 15 ani si alte 258 cu v�rste �ntre 15 si 19 ani. De remarcat c� num�rul tinerelor minore care au apelat la o �ntrerupere de sarcin� sau care sunt �nregistrate ca gravide este mult mai mare ca �n primele sase luni ale anului trecut c�nd s-au �nregistrat 56 de tinere sub 19 ani care au apelat la avort, 7 gravide sub 15 ani si 182 de gravide cu v�rste sub 19 ani. Cresterea num�rului adolescentelor �ns�rcinate nu este specific� doar judetului Vaslui, devenind un fenomen la nivel national. Potrivit unui studiu al UE, prin num�rul mare al mamelor minore, Rom�nia reuseste performanta de a se plasa pe locul al doilea �n Europa, dup� Marea Britanie.

Creste num�rul avorturilor, dar creste si num�rul minorelor care doresc s� aib� un copil. Cel putin asa reiese din datele statistice ale Directiei de S�n�tate Public� (DSP) Vaslui. Potrivit acestora, de la �nceputul acestui an, �n judetul Vaslui s-au �nregistrat un num�r de 909 �ntreruperi de sarcin�, din care 517 ale femeilor provenite din mediul rural. Un num�r de 79 dintre �ntreruperi au fost efectuate de tinere cu v�rste cuprinse �ntre 14 si 19 ani, 168 de tinere cu v�rste �ntre 20 si 24 de ani, 159 de femei cu v�rste �ntre 25 si 29 de ani . Au mai renuntat la o sarcin� nedorit� si 228 de femei cu v�rste �ntre 30 si 34 de ani, 176 de femei cu v�rste �ntre 35 si 39 de ani si 89 cu v�rste cuprinse �ntre 40 si 44 de ani. Num�rul avorturilor scade la 10 la persoanele cu v�rsta �ntre 45 si 49 de ani, dup� aceast� v�rst� nemaifiind �nregistrat� nici o �ntrerupere de sarcin�. Rata avorturilor este mult mai mare ca �n prima jum�tate a anului 2009, c�nd au apelat la medic pentru o �ntrerupere de sarcin� doar 503 femei, din care 56 cu v�rste sub 19 ani. Desi num�rul femeilor din mediul rural care au recurs la avort (517) este mai mare dec�t al celor din mediul urban (392), diferenta este aproape nesemnificativ�.

Minore cu burta la gur�

Pe de alt� parte, potrivit aceleeasi statistici, fat� de primul semestru al anului 2009, �n primele sase luni ale acestui an a crescut si num�rul femeilor luate �n evident� ca fiind �ns�rcinate. Astfel, dac� �n 2009 medicii de familie aveau �n evidente 1.347 de femei �ns�rcinate, anul acesta, num�rul sarcinilor monitorizate de specialisti a crescut la 1.840. Faptul este �mbucur�tor �n sine dar, din p�cate, creste si num�rul minorelor care poart� o sarcin�. �n 2009, erau 7 tinere cu v�rste sub 15 ani si 182 cu v�rste �ntre 15 si 19 ani care se preg�teau s� devin� m�mici, pentru ca �n prima jum�tate a acestui an num�rul tinerelor �ns�rcinate, cu v�rste de p�n� la 15 ani, s� se ridice la 11, iar al celor cu v�rste de p�n� la 19 ani s� fie de 258. „Cifrele vorbesc de la sine. Situatia are mai multe cauze. �n primul r�nd, slaba comunicare �ntre copii si p�rinti, pentru c� tinerele fete ar trebui s� primeasc� primele sfaturi din familie. Vorbim si de slaba informare �n ceea ce priveste mijloacele de contraceptie si riscurile unei �ntreruperi de sarcin�, desi exist� foarte multe canale de informare, profesori, diriginte, medic de familie, mass-media, internet. La aceasta se adaug� abandonul scolar cumulat cu mentalitatea unor p�rinti, mai ales din mediul rural, unde se conseder� c� po fat� de 14-15 ani, care a terminat opt sau zece clase, este bun� de m�ritat. An de an, prin cabinetele medicilor de familie si prin cele de planing familial au fost asigurate mijloace contraceptive gratuite pentru eleve, dar si pentru tinerele femei cu posibilit�ti financiare reduse. Tinerele si femeile care nu �si doresc un copil trebuie doar s� se adreseze acestor cabinete”, spune Mihaela Vlada, purt�tor de cuv�nt �n cadrul Directiei de S�n�tate Public� Vaslui.

Locul doi �n Europa la sarcini precoce

Potrivit unui studiu recent, publicat �n Jurnalul International de Medicin�, sarcina la adolescente, numit� si sarcin� preococe, poate s� fie �nsotit� de complicatii severe pentru mam� si pentru copil. Principalele probleme ale unei sarcini precoce sunt accentuarea morbidit�tii si a mortalit�tii maternale sau neonatale, precum si deteriorarea masiv� a conditiei socio-familiale a mamei adolescente. �n principal, tinerele care n-au beneficiat de educatie �n copil�riei si de asistent� medical� calificat� prenatal� sunt p�ndite de aceste pericole. �n Statele Unite, rata sarcinilor precoce este una dintre cele mai ridicate �n ansamblul t�rilor dezvoltate, cu 42,5 nasteri la 1.000 de adolescente �ntre 15 si 19 ani, �n perioada 2006-2007. De altfel, �n Statele Unite, p�rintii de adolescente se consider� norocosi dac� fetele lor au dep�sit aceast� etap� a vietii f�r� un asemenea episod. Sarcinile precoce sunt frecvent dublate de un risc major de complicatii, cum ar fi hipertensiune, anemie, infectii, nastere prematur�, depresie. De exemplu, riscul nasterii premature este de 1,7-1,9 ori mai mare la adolescentele sub 17 ani, comparativ cu celelalte gravide. La fetele �ntre 11 si 16 ani, sistemul osos nu este pe deplin consolidat, iar o sarcin� le poate provoca probleme grave ale coloanei vertebrale. Fenomenul este vizibil si �n Rom�nia. Astfel, �n 2005, la noi au fost consemnate 28.536 de nasteri la tinere �ntre 15 si 19 ani, iar 527 de nasteri, la fete sub 15 ani. Potrivit unui studiu al UE, cu aceste cifre, Rom�nia reuseste performant a de a se plasa pe locul al doilea �n Europa, dup� Marea Britanie. Autorii studiului atrag atentia c� sarcinile precoce reprezint� o cauz� de deces – prin complicatiile la nastere, prin avorturile nesigure – la un num�r din ce �n ce mai mare de adolescente. Potrivit aceluiasi studiu UE, �n 2005, la tinerele �ntre 15 si 19 ani, situatia avorturilor legale era urm�toarea: Marea Britanie – 36.023, Franta – 28.376, Rom�nia – 17.092, Germania – 15.753, Italia – 9.725, Suedia – 6.686, Ungaria – 5.588, Finlanda – 2.268.