Diferențele în dezvoltarea economică a țării noastre sunt tot mai mari de la an la an și acest lucru se vede clar și pe harta șomajului. În timp ce în București și Ilfov lipsa locurilor de muncă este o problemă depășită, cu o rată a șomajului de 0,43% și 0,51%, județul Vaslui este din nou pe primul loc cu 8,87%. Și mai grav: din cei 9.643 de șomeri vasluieni 8.676 erau neindemnizați în luna mai 2026.
România se dezvoltă cu totul inegal în sistemul economic numit „capitalism”, pe care l-a implementat de 35 de ani încoace.Tinerii absolvenți vasluieni descoperă, la sfârșitul liceului, ba chiar și a facultății, că nimeni nu are nevoie de ei, neexistând decât o instituție, Agenția Forțelor de Muncă, care să-i „înregistreze” și să le dea un număr, iar mai târziu o sumă infimă de bani. Fără experiență și fără pile sau relații, la începutul fiecărei veri ei îngroașă numărul celor fără slunje, astfel încât rata șomajului saltă vertiginos.
Județele din vestul țării, mai aproape de UE, cu mai multe resurse, Capitala, în care se află cele mai mari instituții ale statului și se așează sediile centrale ale marilor firme, absorbă forță de muncă, în vreme ce în estul și sudul țării locurile de muncă se găsesc greu și sunt prost plătite.
Datele publicate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă pentru finalul lunii mai 2026 arată că rata șomajului înregistrat la nivel național a fost de 3,21%, iar numărul total al șomerilor aflați în evidențe a ajuns la 256.794 de persoane.
Vaslui rămâne județul cu cea mai mare rată a șomajului din România, la 31 mai 2026, județul nostru având 9.643 de șomeri înregistrați și o rată a șomajului de 8,87%, de aproape trei ori mai mare decât media națională. Dintre ei, doar 967 erau șomeri indemnizați, în timp ce 8.676 erau neindemnizați.
După Vaslui, urmează un județ din sud, Teleorman, cu o rată a șomajului de 8,72%, apoi Mehedinți, cu 8,54%, și Dolj, cu 8,43%. Urmează Sălaj, Suceava, Covasna, Galați, Călărași, Olt, Neamț și Ialomița. Toate acestea sunt județe în care industria lipsește, iar mai ales în mediul rural nu există nicio ofertă pe piața muncii, cu micile excepții ale unor instituții publice, magazine locale sau agricultură sezonieră. Naveta de la sat la oraș, mai ales din satele mărginașe, costă și jumătate din salariu pe care angajatul l-ar obține de la o slujbă din oraș.
Defavorizarea unui județ precum Vaslui se vede poate cel mai clar în diferența față de Iași. Cele două județe au un număr relativ egal de șomeri, 9.556 în Iași și 9.643 în Vaslui. Diferența o face populația totală, care face ca rata șomajului să fie 3,42% în Iași și 8,87% în Vaslui. Față de Vaslui, Iașiul are o anumită atractivitate pentru investiții, în județ ajung bani din județele învecinate, odată cu studenții, municipiul reședință are spitale ăn care ajung pacienți din alte județe, are un comerț mult mai dezvoltat, mulți moldoveni ajung în Iași pentru cumpărături, are investiții private ajunse în județ odată cu dezvoltarea dată de statutul de pol regional.
