Un român din patru nu are acces la sistemul public de alimentare cu apă, iar aproximativ 40% din populația României nu este racordată la sistemul de canalizare, relevă cel mai recent raport de audit al performanței în sectorul apei, întocmit de Curtea de Conturi, ce conține date de la nivelul anului 2022, relatează Agerpres.
Conform documentului, menționat în cadrul unui workshop de specialitate, organizat miercuri în marja Forumului Regional al Apei ‘Dunăre-Europa de Est’, în mediul rural 59% dintre locuitori nu aveau acces la sistemul public de apă, în timp ce 84% nu erau racordați la rețele publice de canalizare.
Unul dintre concluziile raportului de audit arată că, deși situația s-a îmbunătățit semnificativ față de momentul aderării la Uniunea Europeană, România înregistrează, în continuare, cea mai mică rată de racordare la sistemele de apă și canalizare dintre țările UE, unde rata medie de conectare la rețele publice de alimentare cu apă depășește 94%, respectiv 81% la sisteme de canalizare.
În ceea ce privește accesul populației la condițiile unui trai decent, la nivelul anului 2020, circa o cincime (21%) din populația României nu avea acces la baie/duș și nici toaletă în locuință.
‘Acest indicator este și mai pronunțat la categoria de populație vulnerabilă care trăiește la limita subzistenței și care este denumită, generic, ‘în risc de sărăcie’: mai mult de jumătate (57%) dintre românii aflați în această situație nu beneficiau nici de baie/duș și nici de toaletă în locuință la nivelul anului 2020, cel mai recent pentru care există date în acest sens. Dimensiunea ponderilor de mai sus relevă, conform profilului calitativ al indicatorului statistic urmărit, un aspect semnificativ de deprivare materială în rândul gospodăriilor acestei categorii de populație vulnerabilă din România’, se menționează în document.
Conform instituției de audit, în sectorul de apă din România se remarcă lipsa unei viziuni strategice integrate și coerente, iar responsabilitățile sunt fragmentate la nivelul mai multor ministere/autorități publice și nu există un lider coordonator al domeniului. De asemenea, politicile publice nu au ținte și indicatori bine definiți și sunt monitorizate superficial fără a fi evaluate, astfel că rezultatele implementării acestora pot fi puse la îndoială.
Referitor la politica investițională guvernamentală, aceasta ‘a fost deseori neunitară și inconsecventă’.
‘Calitatea apei este sub nivelul nevoilor și așteptărilor cetățenilor. Mulți operatori, în special cei din mediul rural sau din orașe mici, funcționează fără licență sau autorizație sanitară, deci fără o garanție a calității. Există o capacitate insuficientă a instituțiilor de reglementare și control de a garanta respectarea standardelor de calitate în domeniu’, se arată în concluziile auditului.
Pe fondul acestor constatări, Curtea de Conturi a întocmit o listă de recomandări, printre care: Guvernul să se implice mai activ la nivel strategic și în coordonarea activităților ministerelor implicate în sectorul apei; managementul programelor de investiții cu finanțare națională trebuie semnificativ îmbunătățit și se impune o ierarhizare mai clară a nevoilor și o prioritizare mai responsabilă și transparentă a domeniilor și obiectivelor finanțate; pentru programele finanțate din fonduri naționale (PNDL, PNCIPS, Anghel Saligny etc.), este urgent și imperios a fi introduse mecanisme de control și monitorizare ex-ante și ex-post a investițiilor, care să asigure creșterea eficienței și eficacității utilizării fondurilor publice și garanția impactului asupra vieții cetățeanului.
Misiunea de audit al performanței s-a desfășurat în semestrul al doilea din 2022 și în anul 2023, fiind analizate datele disponibile la Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) și, ulterior, atât de la instituții ale administrației publice centrale, cât și de la instituții și operatori de apă de la nivel teritorial.
Auditul a fost derulat în cadrul colaborării bilaterale dintre Curtea de Conturi a României și Instituția Supremă de Audit a țărilor de Jos (Netherlands Court of Audit – NCA), incluzând schimburi de experiență în practica auditului performanței, cu accent pe etapele de planificare, execuție și raportare, controlul și asigurarea calității, precum și comunicarea cu părțile interesate.
