Cu excepția județelor Covasna (238) și Harghita (427), în județul Vaslui lucrează în prezent cei mai puțini muncitori străini din țară, 449. Dacă la nivel național numărul de lucrători străini s-a triplat în ultimii cinci ani, de la 50.000 la aproape 150.000, în județul Vaslui a crecut cu doar 50 în ultimul an. Suplinirea forței de muncă autohtone cu lucrători de pe alte continente, Asia de Sud-Est, în special, tinde însă să devină un fenomen determinant pentru piața muncii din România în drumul spre occidentalizare, în Vestul Europei fenomenul ajungând să schimbe demografia unor țări ca Franța sau Belgia, unde nou-născuții majoritari sunt acum descendenți ai emigranților ultimelor decenii.
În județul Vaslui prima firmă importantă care a optat pentru importul de forță de muncă, a fost Transmir, în condițiile lipsei acute de muncitori calificați, dar și necalificați pentru construcții, pentru că meseriații au ales să muncească și să câștige mult mai bine în Vestul Europei. La începutul lui 2020, firma Soragmin Zorleni, parte a grupului de firme Transmir, a adus 30 de muncitori din India, pentru a realiza lucrările de pe tronsoanele câștigate de societate în cadrul proiectului drumului strategic al județului Vaslui. „Avem în jur de 200 de muncitori, care vor lucra la acest proiect important. Lor li se vor alătura, la finele lunii februarie, încă 30 de muncitori specializați din India – mecanici utilaje, mecanici auto, dulgheri, fierar-betoniști, muncitori necalificați. Am văzut că, în Timiș, o altă firmă a adus 200 de astfel de muncitori, cu rezultate foarte bune, așa că apelăm și la muncitorii indieni pentru a duce la bun sfârșit acest proiect”, spunea, în 2020, Eduard Popica, directorul executiv al grupului Transmir.
Între timp, numărul de muncitori străini în județ a ajuns la 449, anul trecut numărul lor fiind de 391. O creștere deloc spectaculoasă în comparație cu ce se întâmplă în celelalte județe ale țării, și în special în zonele cele mai dezvoltate, Capitala și vest.
În ultimii 30 de ani, România a pierdut milioane de oameni instruiți, care au plecat în state precum Spania, Italia, Germania și Franța, pentru a câștiga mai bine. În ultimii ani, însă, țara noastră a ajuns precum țările din Vestul Europei care i-au primit pe acești români, cu o nevoie acută de forță de muncă, în condițiile în care țara are peste 450.000 de șomeri și 7,8 milioane de persoane active în câmpul muncii.
Așa se face că, în ultimii 5 ani, numărul muncitorilor străini din România aproape că s-a triplat, de la 50 de mii la 150 de mii.
Majoritatea muncitorilor străini, care muncesc legal în România provin din Nepal (Asia, sud-vest de China) și din Sri Lanka (Asia, la sud de India, stat insular, în Oceanul Indian).
– Nepal – 25.982
– Sri Lanka – 17.101
– Turcia – 10.000
– India – 9.667
– apatrizi – 8.378
– Rep. Moldova – 7.376
– Ucraina – 7.342 (înainte de războiul din estul țării, în 2021, 2.162 de ucraineni munceau legal în România)
– Bangladesh – 7.212
– China – 3.749
– Italia – 3.568
– Pakistan – 3.315
– Vietnam – 2.858
– Filipine – 2.643
– Egipt – 2.384
– Ungaria – 1.637
– Serbia – 1.577
– Grecia – 1.527
– Siria – 1.514
– Germania – 1.411
– Franța – 1.352
– Maroc – 1.123
– Bulgaria – 1.103
Cei mai mulți muncitori străini care lucrează în România activează în industria prelucrătoare, construcții, comerț și HoReCa.
– Industria prelucrătoare – 27.773
– Construcții – 25.121
– Comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor – 19.882
– Hoteluri și restaurante – 15.100
– Activități de servicii administrative și activități de servicii suport – 10.551
– Transport și depozitare – 7.135
– Activități profesionale, științifice și tehnice – 5.668
– Informații și telecomunicații – 4.190
– Agricultură, silvicultură, pescuit – 2.803
– Distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare a terenurilor – 1.983
– Alte activități de servicii – 1.763
– Sănătate și asistență socială – 1.659
– Învățământ – 1.652
– Tranzacții imobiliare – 1.152
– Activități de spectacole, culturale și recreative – 1.116
Ads
– Industria extractivă – 486
– Intermedieri financiare și asigurări – 485
– Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public – 479
– Producția și furnizarea de energie electrică și gaze – 118
– Activități ale gospodăriilor private – 57
– Activităților și ale organizațiilor și organismelor extrateritoriale – 7
– Domeniu de activitate necunoscut – 2.442.
Repartizarea muncitorilor străini pe județe
După București și Ilfov, cei mai mulți muncitori străini muncesc în județele Timiș, Constanța, Cluj și Iași. Cei mai puțini sunt raportați în Covasna, Harghita și Vaslui.
– București – 49.272
– Ilfov – 14.673
– Timiș – 7.859
– Constanța – 6.826
– Cluj – 6.406
– Brașov – 4.986
– Iași – 4.378
– Bihor – 3.865
– Arad – 3.625
– Sibiu – 3.481
– Argeș – 3.336
– Sibiu – 3.481
– Prahova – 2.823
– Alba – 2.456
– Galați – 1.916
– Maramureș – 1.860
– Mureș – 1.839
– Suceava – 1.817
– Dolj – 1.666
– Tulcea – 1.443
– Giurgiu – 1.367
– Bacău – 1.260
– Satu Mare – 1.209
– Vâlcea – 1.054
– Hunedoara – 1.009
– Buzău – 1.005
– Olt – 978
– Bistrița-Năsăud – 967
– Caraș-Severin – 815
– Dâmbovița – 750
– Teleorman – 718
– Mehedinți – 710
– Neamț – 678
– Vrancea – 633
– Ialomița – 614
– Gorj – 600
– Călărași – 579
– Botoșani – 560
– Brăila – 555
– Sălaj – 488
– Vaslui – 449
– Harghita – 427
– Covasna – 238
